Vitalie Ciobanu: Stimată doamnă Victoria Nagy Vajda, sunteți președinta Asociației de cultură și artă Arbor, cu sediul la București, care își propune să promoveze artiștii și scriitorii basarabeni în România, să încurajeze dialogul, schimburile culturale, să contribuie la integrarea celor două maluri ale Prutului într-un organism cultural în care diferențele să fie privite ca niște provocări și stimulente pentru creație și dezvoltare, nu ca praguri insurmontabile

La finele anului în care Contrafortul marchează un sfert de secol de prezență continuă în spațiul cultural românesc, le propunem cititorilor un interviu cu Mircea Martin.

Interviu realizat de Alina Tofan
 

Dragă Iulian Ciocan, ți-a apărut de curând în Franța versiunea franceză a romanului Tărâmul lui Sașa Kozak / Le royaume de Sasha Kozak, la editura pariziană Belleville. Este, dacă nu mă-nșel, a treia traducere într-o limbă străină a acestei cărți (după cehă și slovacă), nemaivorbind de faptul că anumite capitole din volum au apărut în antologii de proză publicate pe diverse meridiane. Ești poate cel mai tradus scriitor român din Basarabia în străinătate.

Preambul
 
În seara zilei de 4 noiembrie 2016 s-a redeschis la Chișinău sediul central al Muzeului Național de Arte Plastice (MNAP), al cărui director, pictorul Tudor Zbârnea, a făcut oficiile de gazdă și de ghid pentru cei prezenți la ceremonie.

- Stimate domnule profesor Valeriu Cușnir, sunteți un chirurg-oftalmolog renumit, dascăl, creator de școală, deschizător de direcții de cercetare în domeniul patologiilor oculare, un specialist apreciat de înalte foruri științifice, naționale și internaționale. Nu știu dacă ați mai acordat un interviu unei reviste de cultură, dar n-ar trebui să vă mire această invitație la dialog. Pentru antici, ca și pentru epoca Renașterii, cultură însemna mai mult decât profesarea artelor frumoase, de exemplu. Era un concept amplu, care cuprindea spiritul în toate manifestările sale.

- Stimată doamnă Sanda Cordoș, aveţi o experienţă aprofundată de cititoare şi scriitoare, o experienţă aparte în predarea universitară a literaturii. Astăzi, când multe lucruri nu sunt, dar par a fi..., credeţi că literatura mai există?

 „M-am născut, orwellian, în 1984, într-un oraș din nordul Dâmboviței…”
 

articol: 

Prozatoarea, eseista şi poeta Lucreţia Bârlădeanu s-a născut la Tătărăuca Veche – Soroca. A absolvit Facultatea de Filologie a Institutului Pedagogic „Ion Creangă” (1979). Conferenţiar universitar la Catedra de teatrologie şi literatură universală a Academiei de Arte din Chişinău (1988-1998). Debutează în 1988 cu placheta „Rouă de cuvinte”, căreia i se alătură, pe parcursul anilor, volumele „Clipe cu păsări” (1996) şi „Capitalul din Para Sângelui” (1998). A beneficiat de mai multe burse de studii: Soros-Moldova, Alianţa Franceză şi Tempus la Paris, unde se stabileşte în 1998.

- Stimate domnule Alexandru Călinescu, sunteți de mulți ani profesor la Facultatea de Litere a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, ați predat cursuri la Paris, sunteți istoric, critic literar și eseist, semnatar al unor rubrici în presa scrisă și la Radio Europa Liberă și presupun că am numit doar câteva dintre ipostazele Dumneavoastră ca universitar și om de cultură. Cum arată programul zilei sau programul săptămânii unui intelectual cu atât de multe obligații și preocupări?

Vitalie Ciobanu: - Dragă Alistair Ian Blyth, ne-am cunoscut acum câțiva ani grație unui proiect editorial, girat de PEN Clubul din Moldova: Almanahul Arhipelag – antologie de literatură română din Basarabia în limbile germană, engleză și franceză. Tu ai tradus în engleză „partea leului” din textele incluse în acest volum: poezie, proză scurtă, eseu. Ai mai avut prilejul până atunci să citești și să traduci din literatura scriitorilor basarabeni?

articol: 

Vasile Gârneţ: Dragă Lucian Dan Teodorovici, romanul tău, Matei Brunul, dacă luăm în considerare numărul mare de comentarii elogioase şi premiile pe care le-a obţinut până acum, este una dintre cele mai remarcabile apariţii din proza românească a ultimilor ani. Cred că ai câştigat un pariu personal cu această carte, dar ai şi deschis o perspectivă de explorare artistică foarte fertilă pentru scriitorii de azi, după o perioadă în care au izbucnit scrierile invadate de biografism autoscopic, de sexualitate şi sordid.

Bogdan Ghiu discută cu Teodor Ajder despre ce vine după Evul Media
 
- Domnule Bogdan Ghiu, în 2009 aţi descris într-un tratat dedicat Evului Media (2005-2009) o specie nouă – maimuţa de televizor, respectiv ființa degradată, conectată la și manipulată de televizor, pe care o numiți și „telepitecul”. Ce mutaţii notabile au intervenit în această nouă „rasă” de la publicarea lucrării Dvs.?

Bogdan Lis s-a născut la Gdańsk în 1952, şi a lucrat în portul oraşului. A fost închis între 1971 şi 1972 pentru că a participat la protestele antiguvernamentale izbucnite în cele patru oraşe portuare Gdańsk, Gdynia, Elbląg şi Szczecin. În pofida faptului că în 1975 a devenit membru al Partidului Muncitorilor Uniţi (controlat de regimul comunist), el a fost și unul dintre fondatorii sindicatelor antiguvernamentale: Uniunile Liberului Schimb din Zona Costieră (Wolne Związki Zawodowe Wybrzeża).

articol: 

Interviu cu Prof. Dr. Adolfo Murguía, Universitatea „Karl Eberhard” din Tübingen, Germania
 
– Domnule Murguía, în pagina din Wikipedia a Universităţii din Tübingen1, printre numele profesorilor celebri care au predat aici de-a lungul timpului, Eugeniu Coşeriu apare de două ori: o dată la secţiunea lingvistică generală şi altă dată la cea de lingvistică romanică.

articol: 

Teodor Ajder: La câteva luni de la vernisajele tale din Arad şi Timişoara, la sfârşitul lui mai 2007, ţi-ai lansat lucrările de la ultima expoziţie şi pe Internet. Odată la câteva luni adaugi colecţii noi de fotografii. De ce ai trecut de la galerii la Internet?

Vasile Gârneţ: Dragă Dorin Tudoran, Premiul Naţional de Poezie „Mihai Eminescu”, pe care l-ai câştigat în acest an într-o competiţie selectă cu alţi nominalizaţi, te aduce în actualitate ca unul dintre cei mai importanţi poeţi din literatura română contemporană. Într-un fel, Poezia „s-a răzbunat” pe infidelităţile pe care i le-ai făcut în ultimii ani, parcă reamintindu-ţi acum că lucrurile importante pentru un creator acolo sunt de găsit. Ce înseamnă pentru tine acest Premiu?