Am ajuns în punctul în care obscenul şi violentul substituie aproape în întregime informarea reală. Iresponsabilitatea cu care mânuim limba ar trebui să trezească îngrijorare. Dar dacă cuvintele („huliganisme verbale”), odată rămase în conştiinţă, dau de ştire într-o zi (deloc bună), precum dau „instrumentele în trupul pacientului” uitate de chirurgul distrat?