Categorii

Parteneri

Nr. 3-4 (271-272),
martie-aprilie 2018
imaginea utilizatorului Vitalie Ciobanu

Luna mai în Republica Moldova, prin tradiție, este rezervată cvasi-integral competiției miturilor, bătăliilor simbolice, confruntărilor de ideologii. Muncim mult, dar prost și degeaba, nu producem plusvaloare. Majoritatea cetățenilor se zbate să-și asigure viața de azi pe mâine (tot mai scumpă și mai nesigură). O minoritate, superbogată și cinică, își folosește abilitățile pentru a pune „în operă” hoții la scară mare și fentări ale legii.

 

Teodor Baconschi: „Nu pot concepe un Occident post-creștin, post-umanist, ci doar unul în care democrația, cultura înaltă, demnitatea persoanei, orgoliul identității și des­chi­derea spre alteritate continuă să ne dea forță, distincție civilizațională și viitor”
 

 

Vineri, 27 aprilie 2018, la cinematograful „Odeon” din Chișinău a fost lansat proiectul „Centenarul filmului românesc – 100 de ani, 100 de filme, 100 de orașe”. Proiectul cuprinde traseul România – Republica Moldova – Cernăuți. E un proiect inițiat de Asociația ARTIS din Iași și Asociația Obștească MIA din Chișinău, în colaborare cu Agenția Națională de Presă AGERPRES și Asociația Studenților Jurnaliști din Iași, cu susținerea financiară a Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu” din Chișinău.

 

Lumea literară românească, antre­nată în ultimul timp în polemici –
necesare, de neevitat și totodată perfect inutile, cum spun voci chiar din interiorul breslei –, își are momentele sale de festivism plăcut, atunci când se celebrează excelența. Premiile revistei „Observator cultural”, care au ajuns în acest an la ediția a XII-a, au fost acordate pe 16 aprilie 2018 în cadrul unei Gale desfășurate la Teatrul Odeon din București.

 

Între 15 și 18 martie 2018 s-a desfășurat Târgul de Carte de la Leipzig, una dintre cele mai prestigioase și mai importante manifestații de acest fel din lume. Nu e un târg la care se vând cărți, așa cum ne-am obișnuit în România și în Basarabia, e un târg la care se prezintă literaturile unor țări, în special din spațiul central- și est-european, un târg care pune oamenii în legătură – autori, presă, edituri, public –, un târg care impulsionează proiecte de creație.

 
imaginea utilizatorului Vitalie Ciobanu

Deși ne știm de mai mult timp, indirect, aș spune, prin intervenții publicistice sau grație unor prieteni comuni, l-am cunoscut pe domnul Teodor Baconschi, „în carne și oase”, abia la sfârșitul lunii martie curent, la Chișinău, unde și-a lansat volumul Mic almanah al marilor oameni (pe care i-am cunoscut).

 
imaginea utilizatorului Grigore Chiper

Este dificil de spus dacă nuvelele ce compun volumul lui Anatol Moraru Punct de vedere, editat anul trecut la Junimea, sunt și cele mai recente. În tot cazul, chiar din primele fraze ale cărții te întâmpină acel aer firesc, propriu unui prozator deja format, lipsit de complexe în fața personajelor sale și a eventualilor cititori.

 
imaginea utilizatorului Mircea V. Ciobanu

Deși la începutul deceniului șapte al secolului XX Philippe Sollers avea deja editat un roman (salutat la apariție de François Moriac și Louis Aragon), urmând încă vreo duzină de alte cărți, el e cunoscut în lumea literară și, mai larg, în cercurile intelectuale mai ales ca fondator (împreună cu Jean-Edern Hallier) al faimoasei reviste Tel Quel (1960).

 
imaginea utilizatorului Alexandru-Florin Platon

Dintre biografiile și autobiografiile („ego-istoriile”) de istorici pe care le-am citit în ultimii ani, aceea a lui Emmanuel Le Roy Ladurie, semnată de Ștefan Lemny, este printre cele mai spectaculoase. Meritul este al biografului (voi arăta îndată de ce), dar și al marelui istoric însuși, care i-a pus la dispoziție lui Ștefan Lemny toate sursele posibile pentru a-i facilita o reconstituire cît mai amplă a vieții și operei sale.

 

Scrierea memorialistică ocupă un loc important în literatura universală din ultimii o sută de ani. Cele două conflagrații mondiale, ororile comise de regimurile totalitare, conflictele regionale și locale, generate de confruntarea ideologică a marilor puteri în perioada „Războiului rece”, sunt evenimente majore care au modelat secolul XX și au condus la apariția unor scriitori care au descris (cel puțin, parțial!) tragediile trăite și văzute în opere literare de mare valoare.

 
imaginea utilizatorului Alexandru Tabac

Textul lui Bogdan-Alexandru Stănescu e fragmentat și fluid în același timp, dens și atașant, de un cinism devorator, îmbibat în deziluzii existențiale și în proiecții onirice, alternează paginile grele, rusești, buretoase cu unele subțiri, pline de frivolități, încât te întrebi – oare sunt scrise de același autor?

 
imaginea utilizatorului Gheorghe Calamanciuc

prolog din două fleacuri
 
fleacul 1
 
Pentru că nu vezi în mine bărbatul

 
imaginea utilizatorului Igor Ursenco

Ce nu poţi vedea pe canalul Discovery
 
Toate zilele și nopţile de îţi permiţi

 
imaginea utilizatorului Emilian Galaicu-Păun

sushi-girls oferindu-se-n chip de platou; fete-скатерть-

 
imaginea utilizatorului Claudia Partole

Paula-cea-rea, ajutată de Paula-cea-bună, își adună în gând toate întâmplările zilei. Așa proceda în ultimul timp. De parcă ar fi depănat un ghem sau ar fi dereticat în odaia ei. Privirea îi alunecă spre geam. Tresări. Era urmărită! De afară, de sus, de pe cer, o privea luna. Se uita sfidătoare, excentrică. Coborî (de ce?) tocmai la geamul ei. Stătea agățată de creanga zarzărului, ca o gutuie uitată. Ca o piuneză gălbejită. Dar poate ca o mască de ceară?! Agățată de creangă, contempla.

 
imaginea utilizatorului Mariana Codruţ

Nu e deloc o lectură ușoară cartea Svetlanei Aleksievici, Vremuri second-hand (Humanitas, 2016), care-ți pune în față tabloul halucinant al fostei URSS, de la atrocitățile vremurilor staliniste pînă la atrocitățile din anii de după căderea imperiului.

 
imaginea utilizatorului Alex Cosmescu

Volumul The Scent of Time: A Philosophical Essay on the Art of Lingering (Parfumul timpului: un eseu filosofic despre arta zăbovirii)

 
imaginea utilizatorului Marcel Gherman

În ultimii ani tot mai mulți scriitori și artiști par a fi preocupați de un joc intelectual pasionant, cel al construcției unor lumi imaginare, cu istoria, geografia, flora, fauna și culturile lor.

 
imaginea utilizatorului Vasile Gârneţ

Privesc filme ca în anii trecuți, multe, dar nu mai scriu cronici, doar scurte note în acest Jurnal care adună de toate…

 
imaginea utilizatorului Vladimir Bulat

Cred că orice pelerin, călător sau turist extrage foloase dintr-o vizită pe care o face în locuri în care nu a mai fost sau în care re

 
imaginea utilizatorului Răzvan Mihai Năstase

Considerat unul dintre cei mai valoroși poeți contemporani de limbă germană, Lutz Seiler debutează la 51 de ani cu roman.

 

Marca distinctivă a acestui număr sunt sintezele. Redactorul-șef, Valentina Tăzlăuanu, întreprinde o radiografie a pieselor lui Matei Vișniec, o investigație în miezul creației sale dramaturgice, din care ar putea rezulta o adevărată monografie.