Parteneri

Nr. 1-4 (221-224),
ianuarie - aprilie 2014

- Dragă Armand Goșu, ești un istoric cunoscut, redactor-șef al Revistei 22, profesor universitar, fost consilier în cadrul Ministerului de Externe și unul dintre cei mai avizați analiști români ai spațiului ex-sovietic. Câteva identități profesionale care te recomandă pentru un dialog pe mai multe paliere. Așa cum istoria vine peste noi cu blindatele, îți propun să „plonjăm” în actualitatea imediată. Angela Merkel îl vede pe Vladimir Putin „rupt” de realitate.

 
imaginea utilizatorului Maria Şleahtiţchi

Mirosul prafului de puşcă. În aer se simte fumul subţire şi încă difuz al dezastrului care mocneşte de mai bine de două decenii. Prorocirea unui nou război mistuie pacea fragilă a lumii în care trăim.

 
imaginea utilizatorului Vasile Gârneţ

Decesul unei celebrități, cum a fost scriitorul columbian Gabriel Garcia Márquez, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură (1982), ne revelă, măcar unora dintre noi, adevărul că suntem contemporani nu doar cu politicieni războinici, mediocri și complexați care conduc prost lumea, generând suferință și disperare, și că nici măcar o nouă tentativă a lui Voronin de a „instaura definitiv comunismul în Basarabia” nu merită atâta atenție, pentru că s-ar

 
imaginea utilizatorului Mircea V. Ciobanu

Expresia „viaţa bate literatura” are, în spaţiul basarabean, şi o nuanţă locală: viaţa literară de aici este adesea mult mai interesantă, cu mai multe intrigi, cu mai mult dramatism, dar şi cu mai multă comedie decât producţia literară a protagoniştilor. Iată o constatare ruptă din cartea pe care vreau să o prezint: „Nici măcar literar nu ne mişcam din punctul mort. Teama de a nu deranja scara naţională de valori ne ţinea pe loc.

 
imaginea utilizatorului Arcadie Suceveanu

In memoriam Mamei Catrina

Niciodată n-ai fost aşa
 
O, niciodată

 
imaginea utilizatorului Vasile Gârneţ

era duminică şi n-aveam nimic de făcut
răpăitul tot mai intens al ploii îmi suna
ca o mângâiere

 
imaginea utilizatorului Alexandru-Florin Platon

La aproape un sfert de secol de la prăbușirea comunismului în Europa de Răsărit și fosta U.R.S.S., natura sa represivă a devenit arhicunoscută. De fapt, mai tot ce s-a scris pînă acum despre acest regim (și, din anii ’90 încoace, s-a scris enorm) a pus în lumină mai ales această latură, ceea ce nu este întîmplător: represiunea (în genere, violența) a constituit, în varii forme, însăși esența comunismului.

 

Poet, prozator, traducător. Născut la Tg. Mureş pe 15.01.1954. A absolvit Institutul de Teologie Romano-Catolică Alba Iulia (1976). A lucrat păpuşar la Teatrul de Păpuşi Târgu Mureş și bibliotecar la Biblioteca Judeţeană din Miercurea Ciuc. În 1989 se stabileşte la Bratislava.

 

S-a născut în 1954. Este traducător, translator, scriitor, lexicograf şi ziarist. A studiat limba şi literatura română la Universitatea din Amsterdam şi Literatura Comparată la Universitatea din Illinois (SUA). Între 1982 şi 1984 a fost lector de neerlandeză la Universitatea din Bucureşti. A tradus aproximativ 25 de volume (proză, poezie, teatru) din română şi încă peste 10 din engleză.

 

S-a născut în comuna Puieşti, jud. Vaslui, la data de 08.01.1954. Locuiește în Iași, România.

 

S-a născut în Bucureşti. Este fiica unui aromân din Grecia şi a unei românce din Dobrogea, dar a crescut în Statele Unite, unde şi-a luat şi masteratul în limbile clasice. De 30 de ani locuieşte în Olanda.

 

Este poetă, prozatoare, publicistă și traducătoare. S-a născut în satul Orlovka, regiunea Vinița. Este absolventă a facultății de filologie a Universității „Yurii Fedkovici” din Cernăuți. În prezent locuiește în orașul Kiev. A publicat 10 volume de poezie și 13 de proză și toate au fost distinse cu premii literare prestigioase. Opere semnate de Galina Tarasiuk au fost traduse în zece limbi.

 

S-a născut în anul 1964 la Moscova. Licenţiat al Facultăţii de Limbi Străine a Institutului Pedagogic din Tambov (1986), specializare – limbile franceză, germană. A studiat la Universitatea de Educaţie Creştină din Geneva (1992), iar în 2004 îşi încheie aspirantura la Universitatea de Stat din Moscova. Este candidat (doctor habilitat) în ştiinţe filologice. Din 2006, membru al PEN Centrului Rus.

 

Poetă, prozatoare, traducătoare, scenarist. S-a născut în localitatea Ridodubî, regiunea Ternopol. Absolventă a Universității de stat din Lvov și a Institutului de Teatru din Kiev. A publicat cinci volume de poezie, cinci romane, scenarii pentru filme documentare, piese de teatru, eseuri.

 

S-a născut în oraşul Kazan în familia unui profesor de istorie. Este absolventă a Institutului de Medicină (Facultatea de Pediatrie) din oraşul natal şi a Institutului de Literatură „M. Gorki” din Moscova (seminarul poezie, 1966). Timp de şase ani a fost medic de copii. În prezent este şefa secţiei de literatură rusă şi traduceri a Uniunii Scriitorilor din Tatarstan. Preşedintele Fondului de susţinere a iniţiativelor de creaţie „Kanafer”.

 

Poet, eseist, prozator și dramaturg. Născut pe 13 octombrie 1953, Botoşani. Redactor-şef al revistei „Hyperion”. Autor a numeroase cărţi de poezie, proză, eseu şi dramaturgie.

 

S-a născut la Târgu Mureș, pe 21 august 1953. Poet, scriitor și om politic maghiar, originar din Ardeal. Studii universitare la Univ. Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, secția maghiară-rusă. Redactor al revistei Echinox din Cluj (1974-1977). Bursier Herder la Viena (1980).

 

Născut pe 9 aprilie 1950, la Iaşi, poet şi eseist. Absolvent al Institutului Politehnic din Bucureşti. În decembrie ’89 a fost arestat deoarece a organizat şi condus o mişcare împotriva dictaturii comuniste. În primăvara lui 1995 a fondat şi a publicat Revista trimestrială de cultură poetică Poezia, care apare de atunci fără întrerupere.

 

Fondator şi editor şef al revistei de poezie Parnasszus şi director al editurii cu acelaşi nume. În prezent este secretar general al PEN Club-ului din Ungaria şi preşedinte al secţiei de poezie a Asociaţiei Scriitorilor.
Bibliografie selectivă: Muzică pentru pianişti fără ocupaţie (1987); Noaptea poemelor lungi (1997); Rabinul verde (2001); Chemare silenţioasă (2004); Eroticon (2009); Memoria schimbării (2011).

 

Marius Chelariu (nume de autor: Marius Chelaru). Născut la 30.08.1961, locuieşte în Iaşi. Publică articole, traduceri, creaţii originale şi/ sau a fost/ este redactor, redactor-şef, director la câteva reviste (între care, din ţară: Convorbiri literare, Poezia, Timpul, Cronica, Hyperion, Poesis, Carmina Balcanica, Kadō etc.) sau edituri importante din România („Junimea”, „Timpul” etc.). Este fondator/co-fondator al unor reviste, cel mai recent Kadō.

 

S-a născut în satul Grigorovka, raionul Moghiliov-Podolsk, regiunea Vinița, pe malul stâng al râului Nistru. Licențiat în filologie. Din anul 1969 și până în prezent și-a desfășurat activitatea în mass-media. Cariera de ziarist și-o începe într-o redacție raională, lucrând mai apoi la ziare și reviste de însemnătate republicană. Mai mulți ani a fost președinte al Companiei Teleradio din Vinița. Lucrător emerit în cultură. A publicat peste douăzeci de volume de poezie, publicistică, piese de teatru, traduceri.

 

S-a născut pe 28 august 1951, Costuleni, judeţul Iaşi. Poet, prozator, eseist. Membru fondator al Casei Editoriale Moldova (1990) şi al editurilor TipoMoldova şi Edict Production (1999).

 

S-a născut la 3 iunie 1949 în satul Sinăuţii-de-Jos, raionul Hliboca (Adâncata), regiunea Cernăuţi. A absolvit Facultatea de Filologie (secţia limba şi literatura română) a Universităţii de stat din Cernăuţi. Redactor la ziarul regional Zorile Bucovinei (1969). Între 1977 - 2009 a lucrat în redacţia emisiuni radiofonice în limba română a Companiei regionale de stat Cernăuţi pentru TV şi Radiodifuziune ca redactor şi şef de redacţie.

 
imaginea utilizatorului Mariana Codruţ

sufeream în taină că nu mă iubeşte doamna de română. cu dragă inimă aş fi dat naibii, pentru nepoată-sa, şi premiile, numai să mă iubească. dar ea nu m-a iubit. la singura serbare cînd premianţii I au fost încoronaţi cu flori, mie nu mi-a pus pe cap cununa de trandafiri! înaltă, cu şolduri înguste şi toată numai zîmbet, mi-a întins cărţile, diploma, dar, aplecîndu-se, mi-a şuierat cu o limbă verde şi despicată că o făcu­sem de ruşine în faţa tuturor, uitînd poezia pe care mi-o dăduse în sarcină.

 
imaginea utilizatorului Alexandru Tabac

Două evenimente culturale, de anvergură diferită, și-au dat mâna, au concurat și m-au făcut să aleg cartea Lilianei Corobca.

 

Participă: Andrei Țurcanu, Liliana Armașu, Nicolae Negru, Valentina Tăzlăuanu, Grigore Chiper, Gheorghe Erizanu, Anatol Moraru
 

 
imaginea utilizatorului Leo Butnaru

Dacă ţi-ar fi dat şi ţie să vezi îmbulzeala, coada aproape interminabilă, în câteva rânduri, în câteva cozi, pe unde – paralele, pe unde – intersectate, „amestecate”, care şi creează impresia de îmbulzeală; îmbulzeala-cozile de la unicul ghişeu al ultimului consulat sau al ultimei ambasade „străine” căreia îi este dat să se adreseze unui muritor – cu toate că, trebuie să precizăm chiar din – aproape – capul locului, dacă nu chiar din capul acestei prime fraze pe care o desfăşurăm aici, – să precizăm că aceşti muritori, deja morţi de-a binelea, se consideră… nemuritori… Pent

 
imaginea utilizatorului Eugen Lungu

În secunda aceea fatidică mi-am dat seama ce face dracu când nu doarme.
El decernează premii. (Ljubica Raichici)
 

 
imaginea utilizatorului Marcel Gherman

Una dintre temele cele mai complicate care i-au preocupat pe gânditorii lumii a fost cea a legăturii dintre cauză şi efect, a continuităţii ce uneşte spaţiul şi timpul, alcătuind totalitatea, Cosmosul, Ordinea universală. Ideea unui astfel de liant se asociază involuntar cu acea forţă mistică pe care o invocă Maestrul Yoda din Războiul Stelelor. Deloc întâmplător, creatorul personajului a afirmat că a fost inspirat de figura lui Albert Einstein, un geniu naiv, cu chip de elf, ce păstrează credinţa în puterea magiei.

 
imaginea utilizatorului Maria Pilchin

Volumul antologic al poetei Maria Şleahtiţchi – Acum, Editura TipoMoldova, Iaşi, 2013 –, prin însuşi titlul său, anunţă acea stare scripturală în care poezia e în matca ei, încă nepusă în litere, dar pe cale de a se declanşa. E un „acum” de „luni marţi miercuri”, dar şi o „re-facere” ca o revenire la un „acum” trecut ca un prezent istoric în care sună imperativul „re-adu zeii în timpul/ care mă trăieşte” aşa cum „era şi timpul/ intrasem sigur într-un/ segment cronologic”.

 

Romancier și poet, Uwe Tellkamp s-a născut la Dresda în 1968. În timpul serviciului militar a fost comandant de tanc în Armata Naţională Populară şi arestat pentru că a refuzat să înăbuşe o demonstraţie de protest în octombrie 1989. Considerat neloial faţă de regim, lui Tellkamp i s-a refuzat dreptul de a urma Facultatea de Medicină, iar după căderea Republicii Democrate Germane şi-a continuat studiile la Leipzig, New York şi Dresda. În 2004 a abandonat medicina şi s-a dedicat scrisului.