Categorii

Parteneri

Nr. 1-2 (269-270),
ianuarie-februarie 2018
imaginea utilizatorului Vasile Gârneţ

Ne exasperează orbecăiala basarabeană intrată în prelungiri, ne întristează, să recunoaștem, autosabotarea românească care întârzie creșterea economică și civilizațională a Țării, de la care noi, moldovenii dintre Prut și Nistru, așteptăm sprijin și… salvare prin Unire, dar tristețea noastră se retrage, se pitește astăzi uluită în fața unei tragedii cu adevărat uriașe și înspăimântătoare – Rusia lui Putin.

 

Dialog Cristian Pătrășconiu – Vitalie Ciobanu
(fragmente)
 
Cristian Pătrășconiu: A fost sau n-a fost unirea Basarabiei cu România în 1918? Cum a fost? Întreb așa, fiindcă peste un moment istoric se depun, în timp, multe straturi – iar unele sunt de uitare...
 

 

Expozițiile organizate de Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chișinău în scuarul din preajma statuii lui Ștefan cel Mare (Galeria la Rond), au devenit o tradiție, o prezență vie în peisajul citadin, în cotidianul locuitorilor capitalei basarabene, dar și un punct de atracție pentru turiști. Este ilustrarea conceptului „cultura în stradă”, menit să familiarizeze sau să aducă în conștiința și memoria publicului din Moldova personalități și secvențe importante, definitorii pentru națiunea română.

 

Imagini unice, reconstituind o epocă fastă, pot contempla chișinăuienii grație efortului convergent a trei instituții. Muzeul Național Cotroceni, în colaborare cu Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chișinău, organizează în incinta Muzeului Național de Istorie a Moldo­vei vernisajul expoziției „Marea Uni­re. De la victoria în Primul Război Mondial la Încoronarea Suveranilor României Mari”, un proiect foto-documentar care se înscrie în seria manifestărilor culturale pe care MNC le-a dedicat Centenarului Marii Uniri.

 
imaginea utilizatorului Grigore Chiper

Titlul noului volum al lui Viaceslav Russu, Ad libitum, exprimă cât se poate de exact universul literar al autorului. De altfel, substanţa cărţii nu e prea diferită de precedenta, Supliment la colb (2007), cu care debutase la o vârstă argheziană. În ambele e schiţată o arie problematică, relevând clar o concepţie artistică auctorială vizavi de timpul şi lumea de astăzi. Această concepţie se dezvăluie treptat, încet, aşa cum apărea în trecut imaginea foto după ce muiai hârtia specială în soluţia chimică. 

 
imaginea utilizatorului Aliona Grati

Personajul lui Nicolae Rusu din noul său roman Puşlamielul, apărut în 2017 la editura ieşeană Junimea, este expresia a ceea ce am putut moşteni mai rău şi mai prost făcut sub aspectul fiziologiei umane de la fostul URSS. De la Gioni al lui Aurelui Busuioc încoace, Fane Fana TurmaruEscuianu este poate cel mai execrabil portret reprezentând fauna politică de prin părţile noastre. Şi dacă personajul din Spune-mi Gioni!

 
imaginea utilizatorului Mircea V. Ciobanu

Primul eseu din această carte* deschide o acoladă metaculturală şi poate fi citit ca un text programatic al istoricului literar. Răzvan Voncu încearcă să reabiliteze istoria noastră, până acum doar „eroică”, recuperându-i dimensiunea culturală, ignorată ori trimisă la post-scriptum, în contextul bătăliilor (geo)politice. „O primă cauză ar putea fi, spune R. V., epoca romantică şi istoriografia ei, prelungită până în pragul secolului XX”. 

 
imaginea utilizatorului Vitalie Ciobanu

Ce sunt amintirile, dacă nu o modalitate de salvare a unei lumi ce nu mai există, pe care o preferăm vieții trăite în imediat?... Ioana Pârvulescu a editat în ultimul timp câteva romane-reconstituiri, care i-au consacrat, putem spune, un chip și o voce inconfundabilă în peisajul literaturii române de azi. A ajuns la roman, trecând printr-un regn intermediar: literatura non-fiction, eseul care aglutinează mărturii documentare asupra unor epoci apuse.

 

La Editura Știința din Chișinău a apărut la începutul acestui an un album cu totul excepțional, intitulat Basarabia în actul Marii Uniri de la 1918. Autori Ion Țurcanu și Mihai Papuc. Pictor Romeo Șveț. Albumul a fost lansat pe 22 februarie curent la Muzeul Național de Artă al Moldovei. Au vorbit istoricii și universitarii Gheorghe Cojocaru, directorul Institutului de Istorie al AŞM, Ion Șișcanu, Octavian Ţâcu, Ion Negrei și Ion Țurcanu. Întâlnirea a fost moderată de Gheorghe Prini, directorul Editurii Știința.

 
imaginea utilizatorului Adrian Ciubotaru

Ce știm despre nebunie? Aparent totul și esențialmente nimic, încearcă să demonstreze Andrew Scull în O istorie culturală a nebuniei. De la Biblie la Freud, de la casa de nebuni la medicina modernă (Polirom,  2017). Cinci mii de ani de civilizație nu ne-au fost de ajuns ca să aflăm răspunsuri satisfăcătoare la întrebările pe care le-a ridicat nebunia – aceasta pare să fie teza principală a cărții distinsului autor britanic, acum profesor la Universitatea din California.

 
imaginea utilizatorului Alexandru-Florin Platon

Cartea pe care o comentez astăzi este, din toate punctele de vedere, una neobișnuită. În primul rînd – desigur! – prin subiectul ei. Cine s-ar fi gîndit să scrie o carte despre ceva atît de „banal”, de imediat perceptibil, ca „echilibrul”? Probabil că numai cineva ca Joel Kaye. Profesor de istorie la Columbia University, Barnard College din New York, Kaye are, pînă acum, la activ (cînd tocmai a împlinit...72 de ani), numai două cărți, publicate la 16 ani distanță, și doar patru-cinci studii. Este primul lucru care îl face original.

 
imaginea utilizatorului Emilian Galaicu-Păun

1. Praznic
 
În vara lui
’46, atunci 
mama şi-a 
mâncat-o
– fiartă! –
păpuşa de
tărâţe a 
copilăriei.
 
 
2. 22
 
Puţina
franceză
vorbită

 
imaginea utilizatorului Lidija Dimkovska

Inima lui Chopin
 
Inima lui Chopin la Varşovia –
zidită în stâlpul interior al bisericii,
nu poate, chiar dac-ar vrea, să omită nicio slujbă. 
Asistă la spovedania adulterilor şi nefericiților,
numără semnăturile de sub petițiile
contra avortului şi căsătoriei dintre persoane 
de acelaşi sex, 
se strânge la însemnele naţionale,

 

Poem la Praga
 
Pe Podul Carol
în loc de patimi
hoarde de turişti cu memoria recentă pierdută
întruchipează refugiul fără să ştie.
Pentru păpuşarii autentici nu mai e loc.
În micile magazine cu suveniruri dai cu greu 
de un Švejk,
Hello Kitty reuşeşte să-l dea la o parte cu lăbuţele ei.
La Boul negru un tip ras în cap serveşte bere

 
imaginea utilizatorului Mariana Codruţ

Motto: „Solitudine semeţ asumată, solitudine dureros îndurată” – 
                                                                            Jacques Le Rider
 

 

Vladimir Putin deține astăzi întâietatea nu doar la capitolul longevității la conducerea unei țări importante de pe mapamond, ci și, indiscutabil, la numărul de cărți în care a devenit (cu, dar mai ales fără voia sa) personaj principal. S-ar părea că în cele aproape două decenii care s-au scurs de la venirea lui Putin în fruntea Federației Ruse s-a spus totul nu doar despre trecutul, dar mai ales despre prezentul și chiar despre viitorul președintelui rus.

 
imaginea utilizatorului Alex Cosmescu

Filosoful francez Oscar Brenifier organizează, de aproape 20 de ani, împreună cu soția și colaboratoarea sa, Isabelle Millon, o serie de seminare intensive rezidențiale, în cadrul cărora participanții – cu formație filosofică academică sau nu – exersează o serie de abilități fundamentale de gândire: problematizarea, conceptualizarea, analiza, argumentarea etc. La fel de important este și procesul prin care participanții la seminar își cultivă o serie de atitudini mentale ce ancorează aceste abilități: detașarea, curajul intelectual, deschiderea, distanța critică.

 

La noi, cunoașterea limbilor s-a fructificat în diverse împrejurări și sub diverse forme, uneori de-a dreptul spectaculoase. Ce mi-i o piticanie de translator care, poate, din trufie voise să-și pună capăt zilelor, folosind ca sculă suicidală mâna delicată a unui diplomat chinez...! 

 

Fără ecouri de amploare în critica de specialitate după trei luni de la premieră, Hawaii, filmul din 2017 în regia lui Jesús del Cerro, nu e, totuși, o apariție neglijabilă în cinematografia românească de azi. Cunoscut publicului din România în special pentru unele succese de televiziune precum serialul Cu un pas înainte și comedia de Crăciun Ho Ho Ho, cineastul spaniol propune de această dată o revizitare a regimului ceaușist în faza lui crepusculară.

 
imaginea utilizatorului Vladimir Bulat

Intuiesc că ne aflăm într-o perioadă de mișcări tectonice de proporții, iar canonul artei, articulat în comunism, de-abia acum se epuizează, se subțiază și își pierde acuitatea. În materie de organizare a breslei creatorilor – aproape nimic nu s-a schimbat: aceleași uniuni de creație, același statut după care se ghidează acestea, aceeași bază materială; nimic nou, nimic radical diferit. Nimic care să te surprindă.

 
imaginea utilizatorului Răzvan Mihai Năstase

La cumpăna dintre milenii, sub conducerea Denisei Comănescu (demers continuat ulterior de Bogdan Alexandru Stănescu), Editura Polirom lansa poate una dintre cele mai ambițioase și valoroase colecții de literatură străină contemporană din spațiul cultural românesc – Biblioteca Polirom. Sute de titluri au apărut necontenit de atunci încoace și astfel au văzut lumina tiparului în românește volumele unor autori precum Salman Rushdie, Thomas Pynchon, Philip Roth, Haruki Murakami, Arturo Pérez-Reverte, Chuck Palahniuk, Günter Grass, Mika Waltari, Saul Bellow, David Lodge, P.G.

 
imaginea utilizatorului Alexandru Tabac

N-ai spune că această carte e scrisă de un autor german, regăsești prea puțin din sobrietatea bine structurată și atât de proprie literaturii germane, fără a-i lipsi câtuși de puțin profunzimea aluziilor și adâncimea reflecțiilor. Uneori poți spune lucruri grave, de importanță majoră apelând pur și simplu, discret, prin ingenioase șiretlicuri ale scriiturii la vârsta copilăriei, la limbajul colocvial adolescentin și la un anumit tip de reprezentare și absorbție a realității. Iar impactul e cu atât mai mare cu cât replicile sunt atinse de o anumită candoare, încă nedefinită.

 

Faimoasa revistă clujeană publică în nr. 1/2018 un interesant dosar intitulat „Părinți și copii. Secvențe dintr-un album de familie”, girat de Ruxandra Cesereanu. Ce am moștenit spiritual (și nu numai) de la părinții noștri? Care sunt rădăcinile psihice și sufletești ale unui scriitor?... Răspund Mariana Codruț, Ana Barton, Irina Petraș, Mihail Vakulovski, Andrei Codrescu, Ana Blandiana, Dora Pavel, Ioana Pârvulescu, Robert Șerban, Florin Irimia, Vitalie Ciobanu, Marius Chivu, Simona Popescu, Gabriela Adameșteanu și Ruxandra Cesereanu.

 

Dan Alexe, Pantere parfumate (roman). Colecția Ego Proză. Editura Polirom, 2017
După cele două volume de proză, Miros de roșcată amară (Humanitas, 2014) și În punctul lui rebbe G. (Polirom, 2016), cunoscutul scriitor, cineast, lingvist, jurnalist român Dan Alexe, rezident la Bruxelles, dă o nouă lovitură cu un roman de călătorie și de aventuri prin munții Caucazului și prin imaginarul halucinant al neamurilor care-l populează. 
* * *