Categorii

Parteneri

Nr. 3-4 (235-236),
martie-aprilie 2015
imaginea utilizatorului Vasile Gârneţ

Campania electorală pentru postul de primar general al Chișinăului a aliniat o galerie de candidați care reprezintă diversitatea locuitorilor urbei și a opțiunilor lor politice. Personaje vechi, rutinate, care au tot defilat pe scena politică și a administrației publice în ultimii ani, precum și oameni noi, susținuți de partide sau pe cont propriu, care promit să facă din Chișinău „o capitală cu adevărat europeană”.

 
imaginea utilizatorului Maria Şleahtiţchi

Amestecul. A privi în amestecul de viaţă şi cărţi este cum ai privi într-o apă tulbure străpunsă arareori de razele soarelui. Pare o muncă ingrată, dar înțelepții latini spuneau că scrisul are calitatea (dar şi riscul) de a rămâne, de a haşura cu albul impresiilor şi atitudinilor paginile întunecate ale timpului. Gestul poate părea la fel de gratuit, dar, recitit şi resemnificat de alte împrejurări, s-ar putea să prindă sensul cel adevărat. Azi, privind lumea şi prezentul ei, îţi vine să exclami: Ce mi-s cărţile când viaţa-i plină de fantasme, iluzii şi fantasmagorii?

 

Un film din ROMÂNIA („Autoportretul unei fete cuminţi”, regie Ana Lungu) şi altul din Republica MOLDOVA („Ce lume minunată”, regie Anatol Durbală) au triumfat la „Crossing Europe Film Festival-Best Fiction Film 2015”.
„Autoportretul unei fete cuminţi” a câştigat, ex-aequo, alături de „Varvari” („Barbarii”), coproducţie (Serbia, Muntenegru, Slovenia), regie Ivan Ikic, trofeul celui mai bun film de ficţiune, în valoare de 10 000 de euro.

 
imaginea utilizatorului Mircea V. Ciobanu

Maria Şleahtiţchi publică la Editura Cartier un studiu (numit, cu modestie, eseu) vizând o epocă (mai precis: o generaţie) şi un gen literar, fie şi unul proteic: romanul. Cartea merită întâmpinată cu interes, romanul fiind – orice ar spune relativiştii – dovada maturităţii unei literaturi. Ultima carte-sinteză de acest gen a fost Romanul moldovenesc contemporan (un fel de „Romanul generaţiei ’60”) a redutabilului critic Vasile Coroban, tipărită tocmai în 1968 (!).

 
imaginea utilizatorului Grigore Chiper

Terenul pe care se situează poezia Luminiţei Dumbrăveanu din noul său volum de versuri, În Grădina Te Iubesc, apărut după o pauză mai îndelungată, este tradiţia: Eminescu, Vieru, sonurile populare. Aceşti trei piloni se regăsesc în poemul omonim titlului cărţii. Eminescu este imaginat drept proiecţia unui axis mundi al unei lumi în care domneşte sau ar trebui să domnească iubirea. Eminescu şi iubirea adună în jurul lor, ca nişte magneţi, elementele naturale şi simbolice ale plaiului mioritic.

 
imaginea utilizatorului Nina Corcinschi

Poezia din volumul Lumina de peste nopțile mele (Chișinău, Pontos, 2012), de Doina Postolache, ca și cea din Poeme cu molii, e una a transgresiunilor, a glisărilor de identitate din zona realității în cea a ficțiunii, într-o suită de surprinzătoare revelații vizionare. Poeta leagă mii de fire între lumea reală și cea paralelă, a fanteziei, între ceea ce este și ceea ce pare a fi, convinsă că totul se întâmplă pe un teren al nisipurilor mișcătoare.

 
imaginea utilizatorului Alexandru-Florin Platon

Aidoma unor cărți mai vechi ale lui Andrei Oișteanu (Mythos și logos, de pildă, de care m-am ocupat tot în această pagină), nici aceea de față nu este, la prima vedere, tocmai ușor de prezentat. Alcătuită din texte foarte diverse (studii savante, articole de revistă, luări de cuvînt ocazionale, prefețe, postfețe – multe publicate și republicate în română sau în limbi străine), ea poate fi comentată din mai multe unghiuri, toate la fel de legitime. Acest lucru se observă, de altfel, și din dosarul de presă inserat de editură la finele volumului.

 
imaginea utilizatorului Alexandru Tabac

Întâlnirea cu un autor consacrat, a cărui valoare nu poate fi contestată, decât de dragul unei hermeneutici abuzive și înadins răzvrătite, te așază într-o poziție riscantă, pe nisipuri mișcătoare. Ce poți spune tu, umil comentator, despre un text sau altul? Ai mai degrabă impresia că orice cuvânt al tău e de prisos, că orice remarcă nu va face decât să știrbească din perfecțiunea prozelor și să pălească jenant într-un ungher al conștiinței.

 
imaginea utilizatorului Mariana Codruţ

lui Ion Barbu
 
erau odată într-o după-amiază de august trei chinezi la podul Cantemir
de peste Bahlui. doi băieţi şi o fată. cu siguranţă muncitori pe şantierul
de construcţii de sub Palatul culturii, locuind în cartierul făcut din prelată albastră cu ferestruică lîngă prelată albastră cu ferestruică peste prelată albastră cu ferestruică. înăuntru, la 40 de grade fierbînd, trupuri tinere,
tricouri şi salopete cu miros iute, ciorapi jilavi, praf de ciment.
prea mult pentru stomacul verii...
 

 
imaginea utilizatorului Leo Butnaru

Dacă ţi-ar fi dat şi ţie să vezi îmbulzeala, coada aproape interminabilă, în câteva rânduri, în câteva cozi, pe unde – paralele, pe unde – intersectate, „amestecate”, care şi creează impresia de îmbulzeală; îmbulzeala-cozile de la unicul ghişeu al ultimului consulat sau al ultimei ambasade „străine” căreia îi este dat să se adreseze unui muritor – cu toate că, trebuie să precizăm chiar din – aproape – capul locului, dacă nu chiar din capul acestei prime fraze pe care o desfăşurăm aici, – să precizăm că aceşti muritori, deja morţi de-a binelea, se consideră… nemuritori… Pent

 

„Scriitorul nu are de îmbrăcat nicio uniformă” 
Vitalie Ciobanu: Domnule Norman Manea, cum v-ați raportat la acest spațiu, la Chișinău, la Basarabia în general, dincolo de referințele pe care le-ați făcut în volumul memorialistic „Întoarcerea huliganului”, care v-a făcut celebru în întreaga lume?

 

Uniunea Scriitorilor din Moldova, Ministerul Culturii al Republicii Moldova, Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” Chișinău, Institutul Cultural Român Bruxelles, Primăria Municipiului Chişinău
Program / 6 - 9 mai 2015 
6 mai. 
10.00 Depunere de flori la busturile scriitorilor de pe Aleea Clasicilor Români. 

 

Poet, eseist şi traducător. Născut la 16 noiembrie 1955, la Bruxelles. A studiat regia de cinema la Institut National Supérieur des Arts du Spectacle de la Bruxelles, filozofia la Universitatea din Gand și Literatura Comparată la aceeași universitate. A publicat mai multe cărţi de poezie (circa 10 plachete) şi mai multe traduceri din franceză, neerlandeză şi română. A tradus din poezia lui Lucian Blaga, Nichita Stănescu, Dinu Flămând, Paul Celan, Max Blecher, Constantin Abăluţă, Doina Ioanid ş.a. Deţine mai multe premii literare pentru traducere.

 

Poet, prozator, eseist, autor dramatic, publicist. Născut în 19 februarie 1950 la Dumbrava Roşie/Piatra-Neamţ. A copilărit la Cantonul 248/Halta CFR Adjudu Vechi şi la Adjud (aici a terminat liceul teoretic în 1967). Din 1990 a venit la Bucureşti: redactor (şef şi adjunct) la revistele Uniunii Scriitorilor „Contrapunct” şi „Viaţa Românească”. A primit Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Ofiţer, 2010.

 

Poet, eseist și traducător bilingv româno-german. Născut la 11 noiembrie 1951 în Braşov. Între 1971 și 1976 a lucrat ca sezonier, operator cinematografic, muncitor țesător, primitor-distribuitor. În 1976 Schenk a părăsit România, stabilindu-se definitiv în Germania. A absolvit în orașul Koblenz tehnica dentară, iar apoi a urmat Facultatea de Medicină la Universitatea Johannes Gutenberg din orașul Mainz. Și-a luat doctoratul în 1985 cu lucrarea de disertație Despre situația handicapaților la locul de muncă.

 

Traducător, translator, scriitor, lexicograf şi ziarist. Născut în 1954. A studiat limba şi literatura română la Universitatea din Amsterdam şi Literatura Comparată la Universitatea din Illinois (SUA). Între 1982 şi 1984 a fost lector de neerlandeză la Universitatea din Bucureşti. A tradus aproximativ 25 de volume (proză, poezie, teatru) din română şi încă peste 10 din engleză. A tradus trilogia Orbitor a lui Mircea Cărtărescu. În 2011 a apărut la Editura Atlas Mijn Roemenië [România mea] în cadrul colecției „Declarații literare de dragoste”.

 

Scriitor și jurnalist. Născută la 24 decembrie 1968, în Bucureşti. A absolvit Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti şi cursurile de Master (Studii Culturale Franceze) la Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine a aceleiaşi universităţi. A publicat poeme în volumul colectiv Ferestre '98, 1998 (împreună cu Ioana Vlaşin, Cecilia Ştefănescu, Marius Ianuş, Angelo Mitchievici, Iulian Băicuș și Victor Nichifor). A debutat individual cu un volum de poeme în proză: Duduca de marţipan, 2000 (Premiul de debut „Prima Verba”).

 

Politolog, jurnalist, traducător şi manager cultural. Născut pe 18 aprilie 1976 la Bucureşti. După studii de filologie şi ştiinţe politice făcute în Franţa (Ecole Normale Supérieure, Sciences Po, Sorbona), a fost cercetător la Centrul pentru Studierea Relaţiilor Internaţionale al Sciences Po Paris, apoi a lucrat pentru Institutul Cultural Român de la Paris, reţeaua EUNIC a institutelor culturale europene, iar în prezent este director al ICR Bruxelles.

 

Poet, prozator, publicist. Născut pe 27 aprilie 1954. Autor a peste 54 de volume de poezie, proză, publicistică. Este directorul cotidianului 24:ORE și al Suplimentului de cultură Simpozion, directorul Casei de Cultură „Mihai Ursachi” a Municipiului Iași, prof. univ. asoc. Universitatea Apollonia din Iași, coorganizatorul Festivalului Internațional „Poezia la Iași”.
 
 
Portret descoperit sub mare
 
Eu sunt
sau încerc să fiu
Sunt atât cât
ceilalți îmi spun
 

 

Poetă. S-a născut în oraşul Kazan. Este absolventă a Institutului de Medicină (Facultatea de Pediatrie) din oraşul natal şi a Institutului de Literatură „M. Gorki” din Moscova (seminarul poezie). Timp de şase ani a fost medic de copii. În prezent este şefa secţiei de literatură rusă şi traduceri a Uniunii Scriitorilor din Tatarstan. Preşedintele Fondului de susţinere a iniţiativelor de creaţie „Kanafer”.

 

Poet. Născut la 1 martie 1954 în localitatea Şcheia, judeţul Iaşi. Este absolvent al Școlii IMMR Nicolina – Iași, al Liceului „Emil Racoviță” din Iași și al Facultăţii de Ştiinţe Juridice - Universitatea Iaşi. În prezent este director al Editurii Alfa - Iaşi şi redactor-şef al revistei „Cronica veche”. A publicat mai multe cărţi de versuri, dintre care: Norul de marmură (1981), Semnele şi înfăţişarea (1989, 1995); Glorie anonimă (2007, Premiul Uniunii Scriitorilor din România, filiala Iaşi), Purpură şi iarnă (2012) ş.a.
 

 

Născut pe 28 august 1951, Costuleni, judeţul Iaşi. Poet, prozator, eseist. Membru fondator al Casei Editoriale Moldova (1990) şi al Editurilor TipoMoldova şi Edict Production (1999).

 

Poet, prozator. Născut la Craiova, în 1940. Absolveşte Şcoala Tehnică de Hidrologie şi Meteorologie în Arad, studii neterminate de filozofie la Universitatea Dunărea de Jos. Diverse funcții și ocupații: șef stație meteo, maistru instructor, diriginte de șantier, salahor, director de cinematograf etc. În 1987 declară greva foamei pentru drepturile omului. Este arestat și eliberat condiționat fără drept de muncă. Este considerat conform dosarului CNSAS dușman al poporului. În 1990 părăsește România și cere azil politic în Belgia, unde rămâne până în 1996. Bogată activitate literară.

 

Poet, romancier, traducător. Născut la 7 martie 1947 în comuna Tg. Logreşti, judeţul Gorj. A absolvit Facultatea de Filologie a Universităţii din Bucureşti şi Facultatea de Drept a Universităţii din Craiova. Director al Editurii Europa (Craiova). Debutează editorial cu placheta Aparat de fotografiat sufletul (1981).

 

Născut la 3 iunie 1949 în satul Sinăuţii de Jos, raionul Hliboca (Adâncata), regiunea Cernăuţi. A absolvit Facultatea de Filologie (secţia limba şi literatura română) a Universităţii de Stat din Cernăuţi. Redactor la ziarul regional Zorile Bucovinei (1969). Între 1977 – 2009 a lucrat în redacţia emisiuni radiofonice în limba română a Companiei regionale de stat Cernăuţi pentru TV şi Radiodifuziune ca redactor şi şef de redacţie.

 
imaginea utilizatorului Marcel Gherman

Iar îngrozitorul Necronomicon şi cultul lui Cthulhu au gestat în mintea lui H.P. Lovecraft sub influenţa stării permanente de teroare şi nesiguranţă în care a trăit scriitorul. Această stare, resimţită de milioane de oameni, a făcut ca ficţiunile lovecraftiene să atragă un număr imens de cititori, precum şi mulţi emuli, printre care aflăm atât nume cunoscute precum Stephen King şi Clive Barker, cât şi o sumedenie de autori din underground. Nuvela Groaza de la Red Hook a avut la bază un caz real din viaţa lui H.P.

 
imaginea utilizatorului Alex Cosmescu

În ultimii ani, piața editorială e invadată de self-help. Cărți care te învață cum să trăiești, cum să ai o relație, cum să-ți crești copiii, cum să-ți organizezi timpul, cum să vorbești în public, cum să scapi de anxietăți. Majoritatea sunt destul de dubioase și superficiale. Și conformiste. Înțesate de platitudini despre gândire pozitivă, autosugestie, spiritualitate new-age și ultimele mode în psihologie. Dar sunt accesibile – și răspund unei nevoi – , și de asta se vând ca pâinea caldă.

 

Vitalie Răileanu: În volumul Plăcerile secolului al XX-lea, Robert Hass spune că ritmul în poezie oferă o bază revoluţionară prin accesul său direct la inconştient… Când ai început sa scrii poezie? Ştiu că e banal ce te întreb, dar…

 
imaginea utilizatorului Vasile Gârneţ

Günter Grass, unul dintre cei mai mari scriitori ai lumii şi, după cum afirmă mulți, al doilea mare prozator german din secolul XX, după Thomas Mann, s-a stins din viață pe 13 aprilie 2015 la Gdansk (Danzing), orașul său natal. Interesant este că biografii consemnează drept loc de naștere al scriitorului, pe 16 octombrie 1927, orașul Danzing (Gdansk). Această alternanță a parantezelor în jurul aceleiași localități exprimă „valsul” dramatic al istoriei și al frontierelor pe harta Europei în secolul trecut.

 
imaginea utilizatorului Răzvan Mihai Năstase

Winfried Georg Sebald, cunoscut ca W.G. Sebald sau Max Sebald. S-a născut în Wertach, Bavaria, în 18 mai 1944. Tatăl său a intrat în Reichswehr în 1929, a rămas în Wehr­macht sub naziști și a fost și prizonier de război până în 1947.

 

Am primit zilele trecute revista Sintagmele – publicație a Universității de Stat „Alecu Russo” din Bălți (redactor-șef Ghenadie Nicu), numărul pe martie-aprilie-mai 2015, având în sumar un grupaj de texte dedicate revistei Semn, de la a cărei apariție s-au împlinit 20 de ani. Așteptam acest număr special cu sentimente amestecate.

 

Revistele de cultură basarabene au intrat în sezonul aniversărilor. Nr. 1-2/2015 al revistei Sud-Est cultural consemnează 25 de ani de la apariție – un sfert de veac ce coincide, iată, cu întreaga istorie post-sovietică a Basarabiei, imitându-i meandrele.

 

Radu Mareş, Sindromul Robinson. Premiul revistei Observator cultural, ediţia 2015, secţiunea „Proză”. Iaşi, 2014