Categorii

Parteneri

Lecturi

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Inorogul, la „Porțile Orașului” Chișinău (Bogdan Crețu, Inorogul la Porțile Orientului. Bestiarul lui Dimitrie Cantemir. Ediția a II-a, Chișinău)

Am privit această carte cu ochi de istoric, nu prea ager, în negura criticii literare, a filozofiei antice și a simbolicii biblice.

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Fotogramele emigrării (Cătălin Dorian Florescu, În buricul pământului)

imaginea utilizatorului Alexandru Tabac

Cele nouă povestiri ale lui Cătălin Dorian Florescu, adunate în volumul intitulat În buricul pământului, țintesc deopotrivă realități sensibile și dureroase, în descompunere, marchează limitele unui spațiu în dezagregare, peste care se aștern un soi de așteptare surdă și o continuă im

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Insolitul banalității (Radu Pavel Gheo, Un drum cu Ceapă. Clipuri și povești)

imaginea utilizatorului Alexandru Tabac

Radu Pavel Gheo e scriitorul de care te-ai atașat fără să vrei, cel pe care l-ai descoperit în timpul studenției și care a contribuit decisiv la formarea ta intelectuală, un scriitor care ți-a arătat că se poate scrie despre lucruri serioase și cu fruntea descrețită, fără a impune o mină aferată sau un sofisticat rictus academic.

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Să scriu fără să îmi pierd șirul... (Marin Mălaicu-Hondrari, Apropierea)

imaginea utilizatorului Alexandru Tabac

Coincidența face să mă întâlnesc din nou, într-o perioadă estivală, la o distanță de patru ani, cu vocea unui scriitor pe care o prețuiesc pentru subiectivitatea asumată, pentru pasiunea și migala cu care își construiește și urmărește apoi personajele.

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Istoria ca viitor (Ana Blandiana, Istoria ca viitor și alte conferințe și pagini)

imaginea utilizatorului Alexandru Tabac

Am găsit cartea într-un anticariat, în singurul care a mai rămas în oraș, și am fost atras iremediabil de (aparenta, spun acum) contradicție a titlului – Istoria ca viitor, termeni care la prima vedere nu ar putea locui într-o vecinătate imediată: istoria operează, indiscutabil, cu pagini și secvențe ale trecutului peste care plasează interpretări „interesate”, contextuale,

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

O vară ce-a ținut trei ani (Ioana Nicolaie, Cartea Reghinei)

imaginea utilizatorului Alexandru Tabac

E primul titlu al scriitoarei Ioana Nicolaie cu care mă întâlnesc, destul de tardiv, o întâlnire cum nu mi-am imaginat, neașteptată și deconcertantă, în tot acest răstimp îi priveam pe cei doi scriitori (MC și IN) ca fiind unul și același, o singură identitate, o singură mână care scrie, din primul citeam cu voluptate și extindeam, într-un mod mai degrabă inconștient, marca stilistică, frazeologia, desfacerea și recompunerea realității prin literatură și-asupra celui de-al doilea, imaginându-mi naiv că nu ar avea cum să

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Fiecare era în drum spre un fel de Americă (Cătălin Dorian Florescu, „Bărbatul care aduce fericirea”)

imaginea utilizatorului Alexandru Tabac

Să îți lași personajele să vorbească cu mintea și inima lor, să îți înfrânezi orice tentativă de orgoliu auctorial, să te retragi discret în penumbra textului, iar absența ta să îl îmbogățească constant, să îi confere suflu autentic și atmosferă tandră, învăluitoare.

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Vouă cine vă netezește sfârșitul? (Tatiana Țîbuleac, Grădina de sticlă)

imaginea utilizatorului Alexandru Tabac

Și primul și al doilea roman au venit dintr-o zonă mai puțin așteptată, am putea zice acum, fără prea mari îndoieli, că nimic nu le-a profețit zămislirea și apariția, că au picat oarecum din senin, fără a-și fi anunțat ritos prezența.

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Linia orizontului (Antonina Sârbu, Vulpea argintie)

imaginea utilizatorului Alexandru Tabac

De data aceasta miza cărții ar trebui să fie una exclusiv estetică, dacă în „Constanța Târțău.

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Voci și oglinzi (Ioana Scoruș în dialog cu Ion Vianu, În definitiv...)

imaginea utilizatorului Alexandru Tabac

Fără scris te pierzi, te rătăcești, sunt ani de când nu fac decât asta, să scriu,
și sunt conștient că asta mă ține-n viață. Nu glumesc.”

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Despre literatură și arhitectură (Tudor Ganea, Miere)

imaginea utilizatorului Alexandru Tabac

Dacă aș fi citit mai întâi romanul de debut al lui Tudor Ganea, Cazemata, probabil că aș fi invocat acum „evoluția certă”, „maturizarea vizibilă a scriiturii”, „cristalizarea discursului narativ”, aș fi avut, la o adică, termeni de comparație, m-aș fi sprijinit pe armura primului roman ca s-o admir sau să o delegitimez, să o lustruiesc sau să o arunc în camera cu obiecte învechite pe cea care protejează textul celui de-al doilea roman. 

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Despre memorie și alte trans(in)fuzii literare (Bogdan-Alexandru Stănescu, Copilăria lui Kaspar Hauser)

imaginea utilizatorului Alexandru Tabac

Textul lui Bogdan-Alexandru Stănescu e fragmentat și fluid în același timp, dens și atașant, de un cinism devorator, îmbibat în deziluzii existențiale și în proiecții onirice, alternează paginile grele, rusești, buretoase cu unele subțiri, pline de frivolități, încât te întrebi – oare sunt scrise de același autor?

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Peisaj după isterie (Mircea Cărtărescu, Peisaj după isterie)

imaginea utilizatorului Alexandru Tabac

Ce mai! E o bucurie și o alinare să îi citești textele în astfel de vremuri sulfuroase, în care orbirea de orice fel pare să se instaleze treptat și nemilos. Scriitorul e un solitar, e cel care iese din coloană și se delimitează de ea, dar nu din renunțare lașă, ci pentru a avea o mai bună perspectivă, pentru a contempla peisajul în toată splendoarea sa monstruoasă. Și pentru a revitaliza întrebările grele, fundamentale, fără de care conștiința umană s-ar abrutiza și ar sfârși într-o paralizie definitivă.

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Frânghia despletită. Jurnal (Radu Vancu, Zodia Cancerului, Jurnal 2012-2015)

imaginea utilizatorului Alexandru Tabac

Nu mi s-a mai întâmplat ca după lectura unei cărți să trăiesc atât de intens perplexitatea, să mă simt atât de pustiit, golit și aspirat de substanță umană.

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

O dezvrăjire! Tu, adică eu (Lucian Dan Teodorovici, Cel care cheamă câinii)

imaginea utilizatorului Alexandru Tabac

Aud tot mai des, într-o cursă a adjudecării definitive, termenii marginal, periferic, însă nu pot să nu observ că ei au fost pe nedrept confiscați și împinși egoist către o zonă profund ideologizată. Din ei se face astăzi, acolo unde nu este cazul, un amăgitor titlu de glorie.

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Hai la Disco… Titanic! (Radu Pavel Gheo, „Disco Titanic”)

imaginea utilizatorului Alexandru Tabac

L-am descoperit pe Radu Pavel Gheo întâmplător, așa cum șade bine unei relații de durată între cititor și scriitor, fără intermediari de conjunctură sau recomandări impetuoase. Se întâmpla prin 2004, eram student la Litere și trebuie să recunosc că majoritatea cursurilor nu-mi provocau vreo plăcere demnă de reținut. Am descoperit mult mai târziu formula – „morgă academică”, pe care nu am ezitat să o extind vindicativ asupra acelei perioade anoste, de culturalizare forțată.

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

În căutarea inspirației (Arthur Schnitzler, Glorie târzie)

imaginea utilizatorului Alexandru Tabac

Această carte avea toate șansele să nu apară niciodată, o tăcere impasibilă de peste un secol se putea prelungi la nesfârșit. Nu i-ar fi remarcat nimeni absența, întrucât nimeni nu știa să fi existat vreodată. Abia după apariția ei ne-am dat seama conștiincioși că a umplut un gol nevăzut.

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Istorii amestecate (Vartan Arachelian, La capătul nopții)

imaginea utilizatorului Alexandru Tabac

Precizările autorului din finalul cărții mi-au dat peste cap un întreg scenariu de lectură. Octogenarul scriitor mi-a întins o cursă de zile mari. Abia în ultimele pagini ale cărții aflăm că aceasta a fost scrisă în anii 1986 și 1988. Astfel, toate presupozițiile mele și tacticile de asalt s-au dezumflat brusc, eram curios mai degrabă să aflu cum se pliază discursul narativ al unui autor ajuns la o vârstă considerabilă pe tendințele romanești ceva mai recente.

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Albumul cu fotografii fictive (Marin Mălaicu-Hondrari, Lunetistul)

imaginea utilizatorului Alexandru Tabac

Întâmplarea face ca înainte de-a mă lăsa dezinvolt în mrejele romanului Lunetistul să fi citit o remarcabilă carte de interviuri, cu un titlu de o ingenuitate școlărească – Ce-a vrut să spună autorul, volum coordonat de Marius Chivu. După încheierea lecturii romanului am revenit asupra interviului, mai exact, asupra dialogului intelectual pe care cronicarul Dilemei îl poartă cu Marin Mălaicu-Hondrari, autorul romanului sus-citat.

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Medgidia în literatură

imaginea utilizatorului Alexandru Tabac
articol: 

Spaţiul literar românesc pare bântuit de ceva vreme de mai multe prejudecăţi, una dintre ele susţine că după căderea regimului comunist, paradoxal, nu se mai scrie o literatură suficient de valoroasă, că literatura ultimilor douăzeci de ani nu confirmă aşteptările anterioare, libertatea de expresie nu ar fi adus în acelaşi timp şi un surplus axiologic.