Categorii

Parteneri

Cronica literară

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Andrei Țurcanu, poetul

imaginea utilizatorului Mircea V. Ciobanu

Andrei Ţurcanu scrie o poezie cerebrală. Nu-i place acest cuvânt (într-o discuţie, acceptase, concesiv, sinonimul „intelectuală”). Oricum, face o poezie elaborată, mizând pe provocarea unor emoţii, nu exprimând emoţii. Adresate unui cititor cult, elevat, versat, poemele sunt şi dens impregnate de livresc.

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

„Tentaţia de a gândi” …poezia (Gelu Ciocan, Atlas poţi să-mi laşi cerul mie?)

imaginea utilizatorului Grigore Chiper

Cu debutul său în poezie, Gelu Ciocan, absolvent al LT „Mihai Eminescu” din Bălţi, e la începutul biografiei literare.

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

„Povestea mea trebuie s-o întâlnească pe a ta” (Liliana Corobca, Capătul drumului)

imaginea utilizatorului Mircea V. Ciobanu

Tema deportărilor, un Holocaust al românilor basarabeni şi bucovineni, e tot mai solicitată, inclusiv pentru a fi introdusă în manualele şcolare, iar cititorii, prin gura bibliotecarilor, caută cărţi „la temă”. Am spune că Liliana Corobca răspunde, astfel, unei solicitări, intrând totodată în concurenţă cu volumele de memorialistică deja editate. Aici cea mai bună rămâne a fi cartea Aniţei Nandriş 20 de ani în Siberia. Amintiri din viaţă, dar există, între altele, şi o carte-document îngrijită de autoarea pe care o recenzăm: Golgota românească.

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Păstrați insula interioară (Moni Stănilă, O lume din evantaie, pe care să nu o împarți cu nimeni)

imaginea utilizatorului Grigore Chiper

Moni Stănilă este o scriitoare prolifică și diversă în ceea ce privește genurile literare abordate. A publicat până în prezent mai multe plachete de poezie, un roman, un basm și un jurnal de convertire (cum citim în notița biobibliografică de pe clapeta celui mai recent volum de poezie, O lume de evantaie, pe care să nu o împarți cu nimeni). 

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Școala potențării misterului (Philippe Sollers, L' École du Mystère)

imaginea utilizatorului Mircea V. Ciobanu

Deși la începutul deceniului șapte al secolului XX Philippe Sollers avea deja editat un roman (salutat la apariție de François Moriac și Louis Aragon), urmând încă vreo duzină de alte cărți, el e cunoscut în lumea literară și, mai larg, în cercurile intelectuale mai ales ca fondator (împreună cu Jean-Edern Hallier) al faimoasei reviste Tel Quel (1960).

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Existență și trăire, strategie narativă și ironie în proza lui Anatol Moraru

imaginea utilizatorului Grigore Chiper

Este dificil de spus dacă nuvelele ce compun volumul lui Anatol Moraru Punct de vedere, editat anul trecut la Junimea, sunt și cele mai recente. În tot cazul, chiar din primele fraze ale cărții te întâmpină acel aer firesc, propriu unui prozator deja format, lipsit de complexe în fața personajelor sale și a eventualilor cititori.

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Istoria [literară] ca arhitectură a memoriei (Răzvan Voncu, Arhitectura memoriei.)

imaginea utilizatorului Mircea V. Ciobanu

Primul eseu din această carte* deschide o acoladă metaculturală şi poate fi citit ca un text programatic al istoricului literar. Răzvan Voncu încearcă să reabiliteze istoria noastră, până acum doar „eroică”, recuperându-i dimensiunea culturală, ignorată ori trimisă la post-scriptum, în contextul bătăliilor (geo)politice. „O primă cauză ar putea fi, spune R. V., epoca romantică şi istoriografia ei, prelungită până în pragul secolului XX”. 

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Despre efectele „şobolanizării” sau „puşlamielismul” timpurilor noi (Nicolae Rusu, romanul Puşlamielul)

imaginea utilizatorului Aliona Grati

Personajul lui Nicolae Rusu din noul său roman Puşlamielul, apărut în 2017 la editura ieşeană Junimea, este expresia a ceea ce am putut moşteni mai rău şi mai prost făcut sub aspectul fiziologiei umane de la fostul URSS. De la Gioni al lui Aurelui Busuioc încoace, Fane Fana TurmaruEscuianu este poate cel mai execrabil portret reprezentând fauna politică de prin părţile noastre. Şi dacă personajul din Spune-mi Gioni!

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Din literatura tranziţiei noastre spre… (Viaceslav Russu, Ad libitum)

imaginea utilizatorului Grigore Chiper

Titlul noului volum al lui Viaceslav Russu, Ad libitum, exprimă cât se poate de exact universul literar al autorului. De altfel, substanţa cărţii nu e prea diferită de precedenta, Supliment la colb (2007), cu care debutase la o vârstă argheziană. În ambele e schiţată o arie problematică, relevând clar o concepţie artistică auctorială vizavi de timpul şi lumea de astăzi. Această concepţie se dezvăluie treptat, încet, aşa cum apărea în trecut imaginea foto după ce muiai hârtia specială în soluţia chimică. 

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Vasile Vasilache, lecturi paralele (Vasile Vasilache, Jurnal)

imaginea utilizatorului Mircea V. Ciobanu

Există un indiciu care ar justifica titlul Jurnalului lui Vasile Vasilache*: notele despre trăirile şi gândurile romancierului, unele mai întinse, altele mai scurte, sunt datate destul de disciplinat şi ritmic la început, apoi tot mai rar şi mai rar. Până într-un moment se poate construi un lanţ succesiv, cronologic, tipic „jurnalului”. 

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Arta retorică ai învăţat-o de la Omar (Teo Chiriac, Sufletul meu de până la big bang)

imaginea utilizatorului Grigore Chiper

Există o continuitate în poezia lui Teo Chiriac, vizibilă îndeosebi în ultimele plachete de versuri (de la Critica iraţiunii pure, 1996), când autorul îşi creează o sferă poetică proprie, pe care o rafinează de la un volum la altul. Recursul la sacralitate, înţeleasă ca domeniu ce îşi extinde hotarele şi exprimată cu destulă tărie în Monstrul sacru (2009), este reluat în cel mai recent volum, Sufletul meu de până la big bang, cu noi argumente excerptate din ceea ce invocă în permanenţă a fi spiritualitatea lumii.

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

În contratimp cu memoria

imaginea utilizatorului Adrian Ciubotaru

Antologia poeților minori din epoca Alecsandri & Bolintineanu (București, Editura Fundației Naționale pentru Știință și Artă, 2017, în două volume) are de facto doi autori. „Considerațiile introductive” și „Nota asupra ediției”, selecția textelor și a referințelor critice, comentariile și adnotările îi aparțin lui Eugen Lungu. Autorii selectați și comentați de criticul basarabean sunt: în vol. I – Al. Pelimon, Gh. Sion, C. D. Aricescu, G. Baronzi, G. Crețeanu (poeți născuți pe la 1820), în vol. II – N. T. Orășanu, Al. Depărățeanu, Al.

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Doi poeți: Nicolae Panaite și Violeta Savu

imaginea utilizatorului Grigore Chiper

În jurul chivotului 
Poezia pe care o face Nicolae Panaite este plină de semne şi simboluri. Dincolo de această organizare riguros semiotică a textului, poetul introduce pas cu pas şi alte particularităţi, care conduc spre o anumită concentricitate şi care cer o lectură atentă, operată în sistem. 

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Memoria caietelor arse (Liliana Corobca, Caiet de cenzor)

imaginea utilizatorului Mircea V. Ciobanu

Cunoscând experienţa autoarei la „arhivele comunismului”, mă aşteptam la un „document romanţat”, dar noul roman al Lilianei Corobca Caiet de cenzor (Polirom, 2017) aminteşte mai curând de Orwell: „Nu e deloc simplu să înţelegi, de la bun început, ce înseamnă «o greşeală» şi ce anume trebuie reproşat unui autor: că-i pesimist, că scrie fie despre ploile triste din noiembrie, fie despre frigul iernii, care te duce cu gândul la îngheţul spiritual, deci lipsă de entuziasm pentru noile realizări ale patriei. Viziunea tragică asupra universului, deviaţionism […].

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

„Singurătatea te bântuie cu timiditate” (Andrei Novac, Regula timidităţii)

imaginea utilizatorului Grigore Chiper

Voi menţiona dintâi, pentru cei care nu îl cunosc, că Andrei Novac este un poet tânăr (n. 1983): a debutat în volum la vârsta de 17 ani şi a publicat până în prezent șapte plachete. Cea mai recentă este Regula timidităţii

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Predicile lui Ernu sau De ce „Dumnezeu nu e fraier” (Vasile Ernu, Sectanţii; Vasile Ernu, Bandiţii)

imaginea utilizatorului Mircea V. Ciobanu

Începută acum trei ani cu Sectanţii, „Mica trilogie a marginalilor” de Vasile Ernu continuă cu Bandiţii. Ambele sunt un fel de „anexe tematice” la cartea sa de debut, Născut în URSS. Autorul exploatează aceeaşi vână de aur: un tărâm necunoscut cititorului român, pe segmente particulare, închise privirii comune, cu datele succesului programate: un generic din registrul ONG-ist al defavorizaţilor şi nişte titluri comerciale.

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Între manuscrisul Voynich și bosonul Higgs (poezia lui Radu Andriescu)

imaginea utilizatorului Grigore Chiper

Radu Andriescu scria în prefața plachetei sale de anul trecut, Când nu mai e aer, că nu mai publicase de opt ani o carte de poezie. Anul acesta poetul mai publică una, Gerul dintre ei, pentru a compensa din absența sa din câmpul poeziei române. Punând titlurile celor două cărți alături, se constată imediat că în ambele ar fi vorba de o anumită doză de i-respirație și sufocare. Ambele cărți au fost scoase de aceeași Casă de Editură, Max Blecher, într-un format asemănător cu vechea colecție a cărții de poezie de la Cartea Românească.

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Drama dintre acte (Constanţa Târţău, „Ultimul dialog.” O carte concepută şi realizată de Antonina Sârbu)

imaginea utilizatorului Mircea V. Ciobanu

Cartea îngrijită de Antonina Sârbu ar fi putut să se intituleze „Vocea umană”. Fie şi construită, în temei, în formă de dialog, ea cuprinde un lung monolog, sacadat, evocator şi confesiv, al protagonistei. Uneori întrerupt, alteori, dimpotrivă, susţinut de întrebările Antoninei, cu reveniri asupra unor obsesii, scene din copilărie sau confruntări (extraestetice!) cu unii colegi din teatru.

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Doi poeți – Victor Munteanu și Dumitru Brăneanu

imaginea utilizatorului Grigore Chiper

Victor Munteanu (n. 1954), nemţean prin origine şi băcăuan prin adopţie, face parte din galeria de poeţi neprolifici. A debutat relativ târziu: la început într-un volum colectiv (1988), apoi cu unul individual (1993). A mai publicat câteva cărţi şi antologii de autor. În 2016, poetul scoate o carte nouă, Prizonierul tăcerii.

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Balada ochilor verzi (Tatiana Ţîbuleac, Vara în care mama a avut ochii verzi)

imaginea utilizatorului Mircea V. Ciobanu

Fabule moderne, volumul cu care Tatiana Ţîbuleac debutase în 2014, era o extensiune a blogului ei, autoarea etalându-şi vocaţia de reporter atent la detalii. Cartea era şi o ipostază parabolică a rubricii „Poveşti adevărate”, pe care Tatiana o iniţiase încă în 1995 la ziarul Flux. Nu am putut să fac abstracţie de experienţa de jurnalist a scriitoarei, citindu-i parabolele ca pe nişte inspirate pastile ziaristice: observaţii din natură sau reportaje lirice, scrise inteligent şi emoţionant, demonstrând un fin spirit de observaţie.