…Venisem la Uniunea Scriitorilor pentru a participa la şedinţa unui juriu şi, fiindcă mai rămâneau vreo zece minute până la ora stabilită, Teo Chiriac mi-a propus să intru la Muzeul Literaturii, unde era omagiat un scriitor dispărut de puţin timp.
Am păşit fără prea mare chef în acel spaţiu neprietenos, unde am descoperit un grup din vreo douăzeci-treizeci de inşi, dintre care scriitori erau mai puţin de jumătate. Abia dacă se auzea ce spun vorbitorii, toţi păreau să asiste la un ritual formal, nu se vedeau jurnalişti, televiziuni.