articol: 

Cine cunoaște poezia Marianei Codruț, cu fibra ei existențială acută, va recunoaște uşor aceeași vibrație intelectuală și sensibilitate nobilă în publicistica pe care o practică de mai mulți ani. E un intelectual implicat civic, un scriitor care „pune suflet” în textele sale. A început să publice în anii ‘90, în Convorbiri literare, Contrapunct, Dilema, Timpul, Contrafort (unde ne bucurăm să o avem colaboratoare de la începuturile revistei), dar și în Ziarul de Iași, unde este prezentă cu tablete săptămânale.

articol: 

Există în meseria scrisului pe lângă reperul estetic – un „punct de fugă” niciodată atins – anumite comandamente morale sau istorice care definesc maturitatea unei literaturi, articulându-se pe conştiinţa identitară a unei comunităţi greu încercate. Tragedia românilor din teritoriile ocupate de sovietici după cel de-al Doilea Război Mondial îşi caută în continuare vocile cele mai inspirate.

articol: 

Liviu Antonesei mi-a dat mereu senzația unui scriitor veritabil, a unui profesionist care abordează cu aceeași siguranță, dezinvoltură și neștirbită vocație mai multe genuri literare: poezia, proza, critica literară, eseul filozofic. Este și un foarte pătrunzător publicist, care reacționează ca un metronom la orice derapaj, la orice defecțiune a democrației românești.

articol: 

Tamara Cărăuş este unul dintre reprezentanţii de clasă ai eseisticii române. Scrupuloasă, doctă, aplicată, cu bibliografia la zi în domeniul său de interes (că e vorba de naratologie postmodernă sau de naţionalisme în Europa postbelică), cu un doctorat în litere susţinut la Universitatea Bucureşti, autoarea noastră, originară din Basarabia, a devenit în ultimii ani un fel de „olandez zburător” al studiilor academice: a fost bursieră a Colegiului Noua Europă din Bucureşti şi a avut proiecte de cercetare la instituţii prestigioase din Marea Britanie, Suedia, Olanda, Republica Cehă, Austria (şi este doar ceea ce ne-a lăsat să aflăm cu parcimonie!).

Serafim Saka este un scriitor de seamă al Basarabiei şi un personaj insolit al vieţii literare de la Chişinău. Un spirit liber, greu încadrabil, un caracter independent, un confrate cu vocaţia copilului poznaş, care nu se sfieşte să strige în piaţa publică: „Regele e gol!”, chiar pe sub nasul majorităţii laşe şi ipocrite, îmbătrânite în compromisuri şi combinaţii urât mirositoare.