Ion Mircea – Premiul Naţional de Poezie „Mihai Eminescu”, 2011

Nu v-ați simțit niciodată manipulați? Nu ați avut sentimentul că cineva vă exploatează buna-credință, pentru a-și atinge niște țeluri deloc altruiste?... De multe ori m-am surprins într-o ipostază ridicolă, pledând pentru valori și idealuri. Cred că au pățit-o și alți comentatori. Lucrezi cu date publice, elaborezi raționamente, desenezi posibile scenarii de evoluție, formulezi avertismente pentru cei ce au responsabilitatea deciziilor.

După mai mulţi ani, de fapt din 1996, când poeta poloneză Wisława Szymborska primea înalta distincţie a Academiei din Stockholm, Nobelul literar din 2011 a fost câştigat din nou de un poet, suedezul Tomas (Tumas) Tranströmer. Creator faimos, tradus în 60 de limbi ale lumii, Trans­trömer a fost mulţi ani printre favoriţii la premiu, dar Juriul, din care fac parte colegi din generaţia sa, l-a ocolit. Erau preferaţi alţii, „pentru că Tomas Trans­trömer este suedez – cum să ia Premiul Academiei suedeze un suedez?!

De mai bine de doi ani, ori de cîte ori microbuzul 110 trece dinspre Cosmonauţilor în sus pe Bănulescu-Bodoni, observ, pe scările Procuraturii, mereu, aceeaşi, nestrămutată, o femeie cu broboadă de ţărancă stînd aşezată, citind sau clamînd la megafon, în spatele unor pancarte scrise cu o grijă şcolărească şi fixate cu scotch lat pentru a sta mai bine în picioare. Din cîte îmi pot da seama, femeia le cere procurorilor să revină asupra unei decizii de condamnare pe care ea o consideră nedreaptă.

Pe 27 iulie curent, Eugeniu Coşeriu, una dintre cele mai strălucite personalităţi pe care le-a dat cultura şi ştiinţa românească în secolul XX, ar fi împlinit 90 de ani.

articol: 

Poate cel mai venerat scriitor român contemporan din Basarabia, Vladimir Beşleagă, a împlinit 80 de ani. Această importantă personalitate a vieţii culturale a fost omagiată pe 25 iulie 2011 în cadrul unei festivităţi la Uniunea Scriitorilor. Destinul cunoscutului nostru prozator este un prilej de profundă meditaţie asupra a ceea ce înseamnă fenomenul cultural din Basarabia şi actanţii care îl definesc.

Şi Gala de decernare a Premiilor USM pe 2010 a fost un regal cum n-a mai văzut glorioasa instituţie a scriitorilor în ultimele două decenii. S-a redeschis cu această ocazie Sala Mare de la Uniune – un spaţiu ce părea părăsit, uitat de mulţi ani. Gala a fost televizată – au filmat mai multe televiziuni, iar Moldova 1 a promis că va difuza un reportaj amplu de la eveniment.

Poezie – Ion Mureşan, „cartea Alcool” (Editura Charmides);
 
Proză – Radu Mareş, „Când ne vom întoarce” (Editura Limes);
 
Critică şi istorie literară – Mihai Dinu, „Un alt Bolintineanu – gânduri despre natura poeziei” (Editura Spandugino);
 
Debut – Sorin Despot, „apasă” (Editura Cartea Românească);
 

Poezie – Liliana Armaşu, „Singurătatea de miercuri” (Editura ARC);
 
Publicistică – Vasile Gârneţ, „Interviu la Contrafort” (Editura Cartier);
 
Literatură pentru copii – Aureliu Busuioc, „Vizavi de vizavarză” (Editura Prut Internaţional);
 
Debut – Maria-Paula Erizanu, „Aceasta e prima mea revoluţie. Furaţi-mi-o” (Editura Cartier);

Institutul Polonez, săptămânalul „Observator cultural”, revistele „Orizont” şi „Contrafort” au plăcerea de a vă anunţa lansarea celei de-a 10-a ediţii a concursului
 
Eseu despre cultura şi istoria poloneză a sec. XX  şi XXI,
ediţia a 10-a, 2011, cu tema „Opera şi personalitatea lui Czesław Miłosz”
 
Premii:

Poetul Dinu Flămând, stabilit de mai mulţi ani la Paris, a fost desemnat câştigător al celei de-a XX-a ediţii a Premiului Naţional de Poezie „Mihai Eminescu” pentru Opera Omnia, acordat, anual, de Consiliul local al municipiului Botoşani. Ceremonia de decernare a premiului - cel mai important premiu de poezie din România - a avut loc sâmbătă, 15 ianuarie 2011, în cadrul unei gale desfăşurate la Teatrul „Mihai Eminescu” din localitate. Pe lângă trofeu, laureatul a primit şi un premiu în valoare de 2 500 de euro şi titlul de cetăţean de onoare al oraşului Botoşani.

articol: 

Viena e frumoasă în orice anotimp. Am cunoscut-o acum un an, în septembrie, când prinsesem o „a doua” lună august, caldă și însorită, ca bursier al programului scriitori în rezidență. I-am gustat aromele primăvăratice cu doi ani mai devreme, admirând explozia de verdeață din grădinile sale celebre, din preajma palatului Hofburg. Și i-am cunoscut, recent, chipul spectral, fantomatic, învăluit în lucirea metalică a iernii.

„Cum s-ar chema scriitorul care a fost dat afară din şcoala secundară, a dezertat din armată (cu tanc cu tot, dacă e să credem legendele), a făcut un an şi jumătate de închisoare pentru această faptă, a avut tot felul de meserii ciudate şi, totuşi, nu se numeşte Jack Kerouac?” Numele lui e Andrzej Stasiuk. Este laureat al unor prestigioase premii literare poloneze: „Gdynia” (2010) şi „Nike” (2005). După Călătorind spre Babadag (2007), alte două cărţi i-au fost recent publicate în limba română la Editura RAO.

Ministerul Justiţiei (MJ) a emis pe 2 decembrie o decizie prin care este confirmată legitimitatea Adunării Generale a USM, în document indicându-se că noul preşedinte al Uniunii Scriitorilor este Arcadie Suceveanu şi că USM este înregistrată în Registrul de Stat, în frunte cu noua conducere.

Analizând bilanţul Adunării Generale a Uniunii Scriitorilor din 29 octombrie 2010 şi identificând direcţiile prioritare şi strategiile pe termen scurt şi lung, Consiliul Uniunii Scriitorilor se adresează colegilor de breaslă şi opiniei publice, pentru a comunica următoarele:

În data de 29 octombrie 2010, la Chişinău, a avut loc Adunarea Generală a Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova. La Adunare au participat 196 de delegaţi, astfel întrunindu-se cvorumul necesar pentru desfăşurarea, în condiţii statutare, a Adunării Generale a USM. Preşedintele în exerciţiu a prezentat raportul de dare de seamă pentru perioada mandatului său, pe marginea căruia au avut loc dezbateri.

articol: 

Pe 29 septembrie 2010 la Chişinău a fost inaugurat Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu”. Deşi este o idee mai veche, deschiderea unui Institut Cultural Român la Chişinău nu s-a putut face sub guvernarea comunistă. Evoluţiile democratice dintre Prut şi Nistru, după alegerile din 29 iulie 2009, au permis ca acest proiect în sfârşit să se materializeze. Directorul Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu” de la Chişinău este istoricul Petre Guran (doctorat în studii bizantine susţinut la Sorbona).

Institutul Polonez împreună cu revistele Observator cultural, Orizont şi Contrafort vă invită să participaţi la cea de-a IX-a ediţie a concursului
 
Eseu despre cultura şi istoria poloneză a sec. XX şi XXI
 
Premiul I: un sejur de trei/patru săptămâni în Polonia, la un curs de limbă şi civilizaţie polonă (transport cu avionul)
 

Revista „Viaţa Românească” a acordat Premiul „Constantin Stere” pentru Publicistică, revistei Contrafort, la 15 ani de la fondare – Vasile Gârneţ, director; Vitalie Ciobanu, redactor şef
 
O revistă europeană