Lista laureaților Nobel a fost deschisă pentru „falanga optzecistă” europeană de poloneza Olga Tokarczuk (57 de ani), o autoare tradusă și apreciată în România. Premiul Nobel 2018 (un premiu amânat din cauza unui scandal sexual, financiar și politic la Academia Suedeză – înainte doar războaiele au lipsit lumea pentru câțiva ani de Nobelul literar) i-a fost acordat autoarei pentru „o imaginație narativă care, cu o pasiune enciclopedică, ne vorbește despre transgresarea frontierelor ca o formă de viață”.

Lumea literară românească, antre­nată în ultimul timp în polemici –
necesare, de neevitat și totodată perfect inutile, cum spun voci chiar din interiorul breslei –, își are momentele sale de festivism plăcut, atunci când se celebrează excelența. Premiile revistei „Observator cultural”, care au ajuns în acest an la ediția a XII-a, au fost acordate pe 16 aprilie 2018 în cadrul unei Gale desfășurate la Teatrul Odeon din București.

Dialog Cristian Pătrășconiu – Vitalie Ciobanu
(fragmente)
 
Cristian Pătrășconiu: A fost sau n-a fost unirea Basarabiei cu România în 1918? Cum a fost? Întreb așa, fiindcă peste un moment istoric se depun, în timp, multe straturi – iar unele sunt de uitare...
 

Revista literară elvețiană bianuală de expresie franceză „La revue de belles-lettres”, 2016, nr. 2, a scos un număr tematic La Danube poétique, în care au fost incluse poeme selectate din autori ale căror țări sunt riverane fluviului. Proiectul literar a fost finanțat din mai multe surse europene, iar Marion Graf, autoarea lui, semnează și o substanțială prefață.

- nominalizări și laureați -
Marți, 4 aprilie 2017, la Teatrul Odeon din București s-a desfăşurat cea de-a XI-a ediţie a Premiilor revistei Observator cultural. În cadrul Galei s-au acordat opt premii la şase categorii, Premiul Observator Lyceum (alegerea elevilor de liceu de la șase Colegii Naționale din București) şi Premiul „Gheorghe Crăciun” pentru Opera Omnia. S-au acordat și Premii de Excelență pentru Traducere.

S-a făcut bilanţul anului literar 2015 şi în Rep. Moldova. Vineri, 24 iunie 2016, au fost înmânate premiile Uniunii Scriitorilor, cele mai prestigioase şi credibile într-un spaţiu în care nu prea există multe distincţii pentru scriitori.
Juriul a avut următoarea componenţă: Ana Bantoş, Alexandru Burlacu, Emilian Galaicu-Păun (preşedinte), Aliona Grati (secretar), Vitalie Ciobanu, Eugen Lungu, Adrian Ciubotaru.

Lista nominalizărilor şi a laureaţilor celor mai râvnite premii literare din România – Premiile Revistei „Observator cultural”.
 
 
Memorialistică
Ana Dragu, Mâini cuminţi. Copilul meu autist, Editura Polirom
Vasile Ernu, Sectanţii. Mică trilogie a marginalilor, Editura Polirom
Eugen Negrici, Sesiunea de toamnă, Editura Cartea Românească

Pe 6 iunie 2012, la Uniunea Scriitorilor din România, Sala Oglinzilor, a avut loc ceremonia de decernare a Premiilor USR pe anul 2011. Două jurii, unul de nominalizări (format din Mircea A. Diaconu – preşedinte, Lucian Alexiu, Iulian Boldea, Dan Mircea Cipariu, Sanda Cordoş) şi unul de decernare (alcătuit din Dan Cristea – preşedinte, Paul Areţu, Gabriel Coşoveanu, Nicolae Oprea şi Vasile Spiridon), au triat cu exigenţă cărţile de literatură ale anului 2011. Câştigători au fost declaraţi:

Vineri, 15 iunie, a avut loc Gala decernării premiilor Uniunii Scriitorilor din Moldova pe anul 2011. Juriul, compus din Ana Bantoş (preşedinte), Alexandru Burlacu, Nicolae Rusu, Dumitru Apetri, Lucia Ţurcanu, Vlad Pohilă şi Tudor Palladi, a decis în ultima sa şedinţă, ţinută în aceeaşi zi, lista câştigătorilor.
 
Premiile Juriului USM
 

Evenimentul s-a desfășurat la Chișinău între 25-27 aprilie 2012. A fost a doua ediție a acestei manifestații prin care scriitorii din Basarabia și publicul iubitor de literatură s-au sincronizat cu acțiuni similare derulate în același interval de timp în mai multe țări europene. Organizatori și sponsori ai Festivalului: Uniunea Scriitorilor din Moldova, Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” și Departamentul pentru Românii de Pretutindeni.
Iată câteva din acțiunile mai importante, care au captat atenția publicului și mass-media:

articol: 

articol: 

Jurnalistul Vasile Botnaru, directorul biroului Europei Libere de la Chișinău, este în ultimul timp tot mai mult disputat de artistul vizual Vasile Botnaru.

Ion Mircea – Premiul Naţional de Poezie „Mihai Eminescu”, 2011

Nu v-ați simțit niciodată manipulați? Nu ați avut sentimentul că cineva vă exploatează buna-credință, pentru a-și atinge niște țeluri deloc altruiste?... De multe ori m-am surprins într-o ipostază ridicolă, pledând pentru valori și idealuri. Cred că au pățit-o și alți comentatori. Lucrezi cu date publice, elaborezi raționamente, desenezi posibile scenarii de evoluție, formulezi avertismente pentru cei ce au responsabilitatea deciziilor.

După mai mulţi ani, de fapt din 1996, când poeta poloneză Wisława Szymborska primea înalta distincţie a Academiei din Stockholm, Nobelul literar din 2011 a fost câştigat din nou de un poet, suedezul Tomas (Tumas) Tranströmer. Creator faimos, tradus în 60 de limbi ale lumii, Trans­trömer a fost mulţi ani printre favoriţii la premiu, dar Juriul, din care fac parte colegi din generaţia sa, l-a ocolit. Erau preferaţi alţii, „pentru că Tomas Trans­trömer este suedez – cum să ia Premiul Academiei suedeze un suedez?!

De mai bine de doi ani, ori de cîte ori microbuzul 110 trece dinspre Cosmonauţilor în sus pe Bănulescu-Bodoni, observ, pe scările Procuraturii, mereu, aceeaşi, nestrămutată, o femeie cu broboadă de ţărancă stînd aşezată, citind sau clamînd la megafon, în spatele unor pancarte scrise cu o grijă şcolărească şi fixate cu scotch lat pentru a sta mai bine în picioare. Din cîte îmi pot da seama, femeia le cere procurorilor să revină asupra unei decizii de condamnare pe care ea o consideră nedreaptă.

Pe 27 iulie curent, Eugeniu Coşeriu, una dintre cele mai strălucite personalităţi pe care le-a dat cultura şi ştiinţa românească în secolul XX, ar fi împlinit 90 de ani.

articol: 

Poate cel mai venerat scriitor român contemporan din Basarabia, Vladimir Beşleagă, a împlinit 80 de ani. Această importantă personalitate a vieţii culturale a fost omagiată pe 25 iulie 2011 în cadrul unei festivităţi la Uniunea Scriitorilor. Destinul cunoscutului nostru prozator este un prilej de profundă meditaţie asupra a ceea ce înseamnă fenomenul cultural din Basarabia şi actanţii care îl definesc.

Şi Gala de decernare a Premiilor USM pe 2010 a fost un regal cum n-a mai văzut glorioasa instituţie a scriitorilor în ultimele două decenii. S-a redeschis cu această ocazie Sala Mare de la Uniune – un spaţiu ce părea părăsit, uitat de mulţi ani. Gala a fost televizată – au filmat mai multe televiziuni, iar Moldova 1 a promis că va difuza un reportaj amplu de la eveniment.

Poezie – Ion Mureşan, „cartea Alcool” (Editura Charmides);
 
Proză – Radu Mareş, „Când ne vom întoarce” (Editura Limes);
 
Critică şi istorie literară – Mihai Dinu, „Un alt Bolintineanu – gânduri despre natura poeziei” (Editura Spandugino);
 
Debut – Sorin Despot, „apasă” (Editura Cartea Românească);
 

Poezie – Liliana Armaşu, „Singurătatea de miercuri” (Editura ARC);
 
Publicistică – Vasile Gârneţ, „Interviu la Contrafort” (Editura Cartier);
 
Literatură pentru copii – Aureliu Busuioc, „Vizavi de vizavarză” (Editura Prut Internaţional);
 
Debut – Maria-Paula Erizanu, „Aceasta e prima mea revoluţie. Furaţi-mi-o” (Editura Cartier);