Categorii

Parteneri

Cartea de istorie

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Națiune și rasă în secolele XIX și XX (Marius Turda, Ideea de supe­rioritate națională în Imperiul Austro-Ungar (1880-1918)

imaginea utilizatorului Alexandru-Florin Platon

Profesor de istoria biomedicinei la Oxford Brookes University, membru al Societății Regale Britanice a Istoricilor, fondator al Institutului Cantemir la aceeași universitate, Marius Turda este unul dintre tinerii istorici români ale căror cercetări trebuie mereu avute în vedere. Deși locuiește și scrie de mulți ani în străinătate, el nu este un necunoscut în patria sa.

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Există o conștiință europeană? (Antoine Arjakovsky, His­toire de la conscience européenne)

imaginea utilizatorului Alexandru-Florin Platon

În oceanul de texte care apar despre Uniunea Europeană, cartea pe care o comentez astăzi face o figură aparte. Spun asta nu numai din cauza subiectului ei (de maxim interes și mai puțin explorat decît altele); am în vedere, în primul rînd, contextul acestei apariții, cum nu se poate mai potrivit pentru o discuție despre „conștiința europeană”.

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Melancolia ca surogat politic (Enzo Traverso, Mélancolie de gauche. La force d’une tradition cachée, XIXe – XXIe siècle)

imaginea utilizatorului Alexandru-Florin Platon

Ce-i mai rămîne, astăzi, „stîngii” politice și culturale după implozia comunismului din 1989? Cum poate spera ea să recîștige adeziunea mulțimilor în jurul unui proiect federator? Răspunsul – paradoxal – la ambele întrebări este următorul: prin forța melancoliei. Așa s-ar putea rezuma teza cărții pe care o comentez astăzi. O teză, fără îndoială, ciudată, cum voi arăta puțin mai încolo.

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Din nou despre biografia lui Alexandru Șafran

imaginea utilizatorului Alexandru-Florin Platon

Începută în urmă cu nouă ani (în 2007), prin publicarea unei ample biografii, restituția vieții și activității lui Alexandru Șafran ajunge, iată, prin străduința profesorului Carol Iancu, la al treilea volum, care reunește o bogată colecție documentară privitoare la activitatea din perioada 1944-1948 a fostului șef-rabin al României.

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Un nou manifest al relativismului istoriografic (Shlomo Sand, Crépuscule de l’histoire)

imaginea utilizatorului Alexandru-Florin Platon

Profesor la Universitatea din Tel Aviv, Shlomo Sand a devenit, de șase-șapte ani, și mai cunoscut publicului european, după ce ultimele sale cărți – trei la număr – i-au fost traduse în engleză și franceză. Și ce cărți! Toate, fără excepție, iconoclaste (iar cuvîntul este blînd...). Iată-le, în versiunea franceză (cea mai recentă): Comment le peuple juif fut inventé, 2010; Comment la terre d’Israel fut inventé, 2014; Comment j’ai cessé d’être juif, 2015.

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Totalitarismul văzut de „jos”. Viața de zi cu zi în Rusia lui Stalin

imaginea utilizatorului Alexandru-Florin Platon

Primul lucru care frapează la cartea Sheilei Fitzpatrick este fotografia de pe copertă. Într-o manta de primăvară, cu cizme cam prăfuite, cu o șapcă militară pe cap și binecunoscuta-i pipă, Stalin tocmai se pregătește să traverseze o stradă. Ținînd în mînă un dosar sau cîteva foi îndoite, Iosif Visarionovici privește, precaut, spre stînga, să nu vină ceva.

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Utilizările contemporane ale Evului Mediu

imaginea utilizatorului Alexandru-Florin Platon

Nu o dată, s-a spus despre contemporaneitatea noastră că ar fi indiferentă față de trecut. Izgonit într-o îndepărtare inaccesibilă de „accelerarea” cotidiană a vieții (Hartmut Rosa), acesta și-ar fi pierdut orice utilitate pentru prezent, odată cu semnificațiile. Oricît de excesivă ar fi, aserțiunea nu este lipsită de temei. Ne-o arată nu numai viteza cu care dispar bunurile de patrimoniu (casele, de pildă) sau precaritatea – la noi, nu aiurea – a culturii arhivelor (în sensul cel mai larg al cuvîntului).

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Istorie şi antropologie. Părul şi simbolistica sa

imaginea utilizatorului Alexandru-Florin Platon

Antropologii ne-au prevenit de multă vreme asupra simbolismului corpului şi, mai ales, al feţei. Culoarea pielii, forma nasului, pistruii ş.a.m.d. au avut (şi au), în toate culturile, puternice conotaţii identitare, fiind „markeri” ai includerii sau excluderii etnice şi/sau sociale. Imaginea evreului este, din acest unghi, paradigmatică: ilustrînd modul cum aparenţa a fondat diferenţa, ea confirmă un postulat pe care studiile imagologice, atît de în vogă în ultimele zeci de ani, l-au documentat în repetate rînduri.

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Intelectualul angajat – Tony Judt

imaginea utilizatorului Alexandru-Florin Platon
articol: 

În ultimii ani, numele lui Tony Judt a apărut de mai multe ori în acest colţ de pagină. Pentru cine a citit măcar una dintre cărţile istoricului anglo-american, această recurenţă nu mai are nevoie de justificare. Lectura textelor lui Judt este întotdeauna pasionantă prin verva ideilor şi actualitatea inalterabilă a subiectelor. Dar, exact pentru acest motiv, ea are – aşa-zicînd – şi un efect pedagogic mai rar întîl­nit la cărţile de istorie.

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Un om, o epocă

imaginea utilizatorului Alexandru-Florin Platon
articol: 

Pînă a nu citi cartea dlui Jean Michel Cantacuzène, ştiam mai puţin decît nimic despre George Matei Cantacuzino (între acesta din urmă şi autor nu există vreo înrudire). Cu excepţia numelui unei străzi (înregistrat în­tîmplător), a semnăturii pe două sau trei splendide acuarele, păstrate de familia soţiei mele, şi a cîtorva amintiri răzleţe despre ultimii săi ani de viaţă (povestite mie tot în familie), personajul mi-a fost, multă vreme, complet necunoscut. Şi totuşi,– asta am aflat-o abia acum!

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

„Historia militans”

imaginea utilizatorului Alexandru-Florin Platon
articol: 

La prima vedere, statutul istoriei în Republica Moldova este, în multe privințe, de invidiat. În timp ce, în România, prestigiul acestei discipline a scăzut continuu în ultimii ani (realiștii, printre care mă prenumăr, ar spune că, dimpotrivă, a ajuns la o cotă normală pentru timpurile pe care le trăim), în Republica Moldova el pare a fi supraviețuit aproape intact timpului scurs de la dispariția regimului sovietic. Comparația nu se oprește, desigur, aici.

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Prizonierii istoriei

imaginea utilizatorului Alexandru-Florin Platon
articol: 

Puține sînt subiectele mai delicate și, în același timp, mai actuale – indiferent de context și loc – decît cel al raporturilor dintre intelectuali şi Putere. Constatarea este banală, desigur, dar merită oricînd reamintită, măcar pentru a sugera, încă o dată, multiplele implicații ale acestui raport, cu o arie neobişnuit de largă de refracţie socială. Tot banală este şi constatarea că despre această relație s-a scris enorm (nu mai spun cît de divers), inclusiv – ca să mă opresc la două exemple familiare – în România şi Republica Moldova.

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Despre China, cu Henry Kissinger

imaginea utilizatorului Alexandru-Florin Platon
articol: 

Cartea lui Kissinger nu este una de istorie, în sensul obişnuit (mai precis, european) al termenului, adică o reconstituire sintetică şi cuprinzătoare a unui „parcurs” temporal. Mai curînd, ea ar putea fi încadrată în categoria eseurilor ample, cu „teză”,  după modelul – să spunem – al volumelor lui Paul Kennedy şi Niall Fergusson despre ascensiunea Marilor Puteri, respectiv a civilizaţiei occidentale, traduse de curînd şi în limba română.

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Despre China, cu Henry Kissinger (I)

imaginea utilizatorului Alexandru-Florin Platon
articol: 

Am o slăbiciune – mărturisesc – pentru cărțile lui Henry Kissinger. Este o pasiune veche. Ea datează de mai bine de trei decenii, mai exact, din 1979, cînd mi-a căzut în mînă ediția franceză a primului volum al memoriilor fostului secretar de stat, scoase chiar în acel an de Fayard, simultan cu ediția americană (intitulată The White House Years). Că memoriile mi-au căzut în mînă este un fel de a spune, pentru că, de fapt, ele au fost un cadou de la tatăl meu.

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Comunismul românesc din perspectivă poloneză

imaginea utilizatorului Alexandru-Florin Platon
articol: 

Apărută cu mai puțin de o lună în urmă, cartea lui Adam Burakowski, pe care o comentez astăzi, a avut parte de o publicitate mai puțin obișnuită, chiar și pentru un volum cu un asemenea subiect. Lansată cu mare zgomot la Tîrgul anual de carte de la București (la finele lunii mai), re-lansată, apoi, la Iași, recenzată, rapid, în cîteva publicații culturale importante, comentată de autorul însuși în două sau trei interviuri, cartea a avut parte de – cum se spune acum – toată mediatizarea necesară pentru a se impune atenției marelui public și specialiștilor.

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Marea istorie prin cei mici

imaginea utilizatorului Alexandru-Florin Platon
articol: 

Destul de puțin cunoscut în România (unde nu l-am văzut aproape deloc citat sau recenzat), Alain Corbin (născut în 1936) este unul dintre cei mai importanți istorici francezi contemporani.

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Cum trebuie analizate conceptele istorice? (despre cartea Istoria României prin concepte. Editori Victor Neumann şi Armin Heinen)

imaginea utilizatorului Alexandru-Florin Platon
articol: 

Între apariţiile istoriografice din ultimul timp, volumul pe care îl comentez astăzi merită o semnalare specială.

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Secolul vitezei

imaginea utilizatorului Alexandru-Florin Platon
articol: 

De cîte ori nu am avut, fiecare dintre noi, în ultimii ani, impresia că sîntem copleşiţi de treburi?; că scadenţele pentru fiecare lucru de făcut ne sufocă?; că nu mai reuşim, din acest motiv, să ne ocupăm, cum se cuvine, de noi înşine (adică să trăim cum ne-ar plăcea), de familiile şi de prietenii noştri (pe care îi vedem din ce în ce mai rar şi, mai totdeauna, pe fugă)?; cu un cuvînt, că „nu mai facem faţă” atîtor solicitări?

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Un manifest umanist

imaginea utilizatorului Alexandru-Florin Platon
articol: 

Am mai avut prilejul să scriu, în acest colţ de pagină, despre cărţile lui Tony Judt (ultima dată, acest lucru s-a întîmplat în septembrie 2008). Invariabil, observaţia preliminară a fiecărei cronici (în total, au fost două) a consemnat caracterul provocator al cărţii. Nici aceea pe care mă pregătesc să o comentez astăzi nu face excepţie de la această „regulă”. Dar, faptul că publicarea ei, în vara acestui an, a coincis cu stingerea prematură din viaţă a autorului pare a conferi acestei trăsături o semnificaţie şi mai adîncă: aceea a unui veritabil legat testamentar.

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

„Istoria culturală” şi reprezentanţii săi

imaginea utilizatorului Alexandru-Florin Platon
articol: 

Puţine sînt direcţiile de cercetare, capabile să pună mai bine în lumină actuala fragmentare a studiilor istorice, decît aşa-numita „istorie culturală”. În acelaşi timp – şi în mod paradoxal – încă şi mai puţine sînt într-atît de apte să unifice mai bine aceste studii sau, cel puţin, să le dea o coerenţă. Explicaţia este foarte simplă: domeniul despre care vorbesc este atît de larg şi divers, încît orice tip de cercetare este, pînă la urmă, subsumabilă „istoriei culturale”.