Categorii

Parteneri

Cartea de istorie

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Istoria scrisă la persoana întîi (Enzo Traverso, Passées singuliers. Le « je » dans l’écriture de l’histoire)

imaginea utilizatorului Alexandru-Florin Platon

Istoric italian de expresie franceză, Enzo Traverso nu este un necunoscut pentru cititorii acestei rubrici. În urmă cu patru ani, încheiam cronica la cartea lui despre „melancolia stîngii” (Mélancolie de gauche.

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Instrumentarul modern al culturii (Ann Blair, Tant des choses à savoir. Comment maîtriser l’information à l’époque moderne)

imaginea utilizatorului Alexandru-Florin Platon

În cacofonia de opinii din spațiul public contemporan (de la noi și de oriunde), aprecierile care întrunesc un consens general sînt rarisime. În grupurile de pe internet, bunăoară, comunitatea de opțiuni și interpretări este evidentă. Ideile care trec „frontiera” și se bucură de o audiență mai largă aproape că pot fi numărate pe degete. Cu una, totuși, pare a fi toată lumea de acord: aceea că sîntem supuși, zi de zi, ceas de ceas, unui veritabil bombardament informațional căruia cu greu îi mai facem față.

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

„Istorie participativă” sau ego-istorie? (Christophe Prochasson, Voyage d’un historien à l’intérieur de l’État)

imaginea utilizatorului Alexandru-Florin Platon

Am remarcat de mai multe ori, în rubrica de față (ultima dată – chiar în numărul trecut) cît de în vogă a ajuns, în deceniile din urmă, ego-istoria. Mă ocup și astăzi de acest tip de scriere, dar nu pentru că volumul pe care l-am ales este la fel de interesant ca cele dinainte, ci dintr-un alt motiv: fiindcă ilustrează unde poate duce, în această privință, abuzul de subiectivitate, convingerea că orice experiență trebuie povestită.

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Din nou despre ego-istorie (III) (Bartolomé Bennassar, Pérégrinations ibériques. Esquisse d'égo-histoire.)

imaginea utilizatorului Alexandru-Florin Platon

Atunci cînd a propus mai multor istorici eminenți să se gîndească cît datorează gustul lor pentru istorie și concepția despre trecut propriei biografii, Pierre Nora nu și-a imaginat ce succes urma să aibă, peste ani, ideea sa cu ego-istoria.

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

O carte vie de istorie: biografia lui Dan Berindei

imaginea utilizatorului Alexandru-Florin Platon

Apărută într-o nouă ediție și în același format (dialogic) ca și biografia lui Dinu C. Giurescu, povestea vieții academicianului Dan Berindei din cartea de care mă ocup astăzi (prefațată de Ioan-Aurel Pop și Răzvan Theodorescu) are multe asemănări cu cealaltă (comentată, recent, tot în aceste pagini). Pentru cei mai tineri, eventual neștiutori, trebuie să spun că Dinu C.

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Internetul, Wikipedia și istoria

imaginea utilizatorului Alexandru-Florin Platon

Pînă a începe să citesc cartea de care mă ocup astăzi, nu aveam nici cea mai mică idee despre cît de multe sînt textele privitoare la impactul mijloacelor digitale asupra istoriei. Constat acum că volumul lor este copleșitor. Avem de a face cu un domeniu de cercetare care nu mai este de multă vreme marginal. Nu numai că el se extinde văzînd cu ochii, dar este și foarte divers (nu mai spun cît de contradictoriu).

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Corpul „non-politic” al reginelor franceze

imaginea utilizatorului Alexandru-Florin Platon

Ca modalitate de reprezentare a puterii suverane, corpul constituie unul din subiectele de predilecție ale antropologiei politice. Începînd cu Ernst H. Kantorowicz (fondatorul en titre al domeniului) nenumărate studii au explorat diversele aspecte și semnificații ale acestui simbol, transformîndu-l, încet-încet, într-un cîmp de cercetare de sine stătător.

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

„Mărturia unei vieți”: Dinu C. Giurescu (Narcis Dorin Ion, Mărturia unui istoric singuratic. Convorbiri cu academicianul Dinu C. Giurescu)

imaginea utilizatorului Alexandru-Florin Platon

La bogata memorialistică apărută la noi în ultimii 30 de ani s-a adăugat, la finele anului trecut, încă un volum și nu unul oarecare. Este cel de față – o amplă autobiografie a lui Dinu C. Giurescu, elaborată pe parcursul mai multor convorbiri purtate de reputatul istoric cu Narcis Dorin Ion, de-a lungul a două luni, în noiembrie - decembrie 2017 și la începutul anului următor. Din păcate, academicianul Giurescu nu a mai apucat să vadă publicată cartea.

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Paradoxala actualitate a unui istoric: Eric J. Hobsbawm

imaginea utilizatorului Alexandru-Florin Platon

Cel mai longeviv istoric din generația sa, Eric J. Hobsbawm (1917-2012) a devenit cu adevărat cunoscut mai ales în ultima parte a vieții (după 1990), cînd a fost tradus cam peste tot pe continent și a fost invitat să dea numeroase conferințe.

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Pasionanta istorie a corpurilor bronzate

imaginea utilizatorului Alexandru-Florin Platon

Cura heliomarină estivală și însăși noțiunea de concediu sînt de nedespărțit de tenul bronzat. Știu – și o recunosc –, constatarea este mai mult decît banală. De cîte ori, întorși din vacanță, nu ni s-a spus (admirativ): „Vai, ce bronzat ești!”? Sau (potențialii privitori departe fiind) nu ne-am auzit întrebați: „Te-ai înnegrit?”.

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

O istorie parțială și unilaterală a Basarabiei în perioada interbelică (Alberto Basciani, Dificila unire. Basarabia și România Mare (1918-1940)

imaginea utilizatorului Alexandru-Florin Platon

Două sînt, grosso modo, interpretările privitoare la unirea Basarabiei cu România și la administrarea acestei provincii între 1918-1940. Prima consideră că revenirea teritoriului dintre Prut și Nistru între hotarele României a fost un act democratic și firesc, iar efectele acestei schimbări de regim pentru Basarabia au fost, în general, pozitive, deși de scurtă durată.

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Arta biografiei istorice (Stefan Lemny, Emmanuel Le Roy Ladurie: une vie face à l’histoire)

imaginea utilizatorului Alexandru-Florin Platon

Dintre biografiile și autobiografiile („ego-istoriile”) de istorici pe care le-am citit în ultimii ani, aceea a lui Emmanuel Le Roy Ladurie, semnată de Ștefan Lemny, este printre cele mai spectaculoase. Meritul este al biografului (voi arăta îndată de ce), dar și al marelui istoric însuși, care i-a pus la dispoziție lui Ștefan Lemny toate sursele posibile pentru a-i facilita o reconstituire cît mai amplă a vieții și operei sale.

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

O istorie mai puțin convențională (Joel Kaye, Histoire de l’équilibre (1250-1375). L’apparition d’un nouveau modèle d’équilibre et son impact sur la pensée)

imaginea utilizatorului Alexandru-Florin Platon

Cartea pe care o comentez astăzi este, din toate punctele de vedere, una neobișnuită. În primul rînd – desigur! – prin subiectul ei. Cine s-ar fi gîndit să scrie o carte despre ceva atît de „banal”, de imediat perceptibil, ca „echilibrul”? Probabil că numai cineva ca Joel Kaye. Profesor de istorie la Columbia University, Barnard College din New York, Kaye are, pînă acum, la activ (cînd tocmai a împlinit...72 de ani), numai două cărți, publicate la 16 ani distanță, și doar patru-cinci studii. Este primul lucru care îl face original.

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Datoria morală a istoricului (Bronislaw Baczko, La responsabilité morale de l’historien.)

imaginea utilizatorului Alexandru-Florin Platon

Filosof și istoric polonez, elvețian prin naturalizare, Bronislaw Baczko a fost unul dintre cei mai importanți cercetători ai imaginarului din istoriografia europeană a ultimului sfert al veacului trecut și primului deceniu al secolului nostru. De fapt, el a fost chiar mai mult: un deschizător de drum, în contul căruia trebuie pusă joncțiunea dintre acest domeniu și istoria Revoluției Franceze.

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Cum poate fi (parțial) ratată o carte

imaginea utilizatorului Alexandru-Florin Platon

Volumul pe care îl comentez astăzi – o spun din capul locului – începe bine, dar sfîrșește prost. Pentru medieviști, tema sa (corpul și sufletul) este, neîndoielnic, interesantă. Însă modul în care o actualizează, în ultimul capitol, autorul nu mai are nimic de a face cu Evul Mediu. Nici cu istoria. Aduce cu utopia.

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

De cînd există vacanța la mare și „corpurile de plajă”? (Christophe Granger, La saison des apparences. Naissance des corps d’été)

imaginea utilizatorului Alexandru-Florin Platon

Dezbrăcată complet la plajă. Plasa de pe ea nu i-a acoperit absolut nimic.” Sau: „A. are un corp de invidiat, pe care l-a scos în evidență cu un costum minuscul, extrem de sexy”.

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Cum este, de fapt, România? O critică

imaginea utilizatorului Alexandru-Florin Platon

Am încheiat lectura ultimului volum coordonat de dl Vintilă Mihăilescu cu sentimente amestecate. Textele reunite în el sînt interesante și bine scrise, iar subiectul lor – reductibil, grosso modo, la intens dezbătuta chestiune a „identității” românești (cu sau fără ghilimele) – este pasionant. Nu mai spun și cît de actual. Problema cărții – așa cum o văd eu – este în altă parte: anume, în inconsecvența cu care apără coordonatorul și o parte din autori teza (și ea discutabilă) evocată de subtitlul volumului. Să mă explic.

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Națiune și rasă în secolele XIX și XX (Marius Turda, Ideea de supe­rioritate națională în Imperiul Austro-Ungar (1880-1918)

imaginea utilizatorului Alexandru-Florin Platon

Profesor de istoria biomedicinei la Oxford Brookes University, membru al Societății Regale Britanice a Istoricilor, fondator al Institutului Cantemir la aceeași universitate, Marius Turda este unul dintre tinerii istorici români ale căror cercetări trebuie mereu avute în vedere. Deși locuiește și scrie de mulți ani în străinătate, el nu este un necunoscut în patria sa.

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Există o conștiință europeană? (Antoine Arjakovsky, His­toire de la conscience européenne)

imaginea utilizatorului Alexandru-Florin Platon

În oceanul de texte care apar despre Uniunea Europeană, cartea pe care o comentez astăzi face o figură aparte. Spun asta nu numai din cauza subiectului ei (de maxim interes și mai puțin explorat decît altele); am în vedere, în primul rînd, contextul acestei apariții, cum nu se poate mai potrivit pentru o discuție despre „conștiința europeană”.

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Melancolia ca surogat politic (Enzo Traverso, Mélancolie de gauche. La force d’une tradition cachée, XIXe – XXIe siècle)

imaginea utilizatorului Alexandru-Florin Platon

Ce-i mai rămîne, astăzi, „stîngii” politice și culturale după implozia comunismului din 1989? Cum poate spera ea să recîștige adeziunea mulțimilor în jurul unui proiect federator? Răspunsul – paradoxal – la ambele întrebări este următorul: prin forța melancoliei. Așa s-ar putea rezuma teza cărții pe care o comentez astăzi. O teză, fără îndoială, ciudată, cum voi arăta puțin mai încolo.