dublă lectură
Jun 6th, 2007 by vasgar
seara dreptul meu la tristeţe
care nu e decât o formă de oboseală
mă simt ca un vehicul împotmolit
stau în lumina scăzută a camerei
privesc fără să făptuiesc şi
se lasă aşa o tăcere ca pe lama cuţitului
mai există şi Ioana cu marea ei pasiune
                            pentru violoncel
romanţioasă şi contrastantă până la limită
care cântă ceva despre nenorocul existenţei
                                               noastre
sau despre cum uneori aici plouă în decembrie
caietele lui Jung deschise pe masă
fac şi mai apăsător sentimentul provinciei
