Vasile Gârneţ

Am fost întrebat de ce nu răspund la „Chestionarul Contrafort” (mai faimos decât cel al lui Proust)? Păi am răspuns –  site-ul revistei, nr. 7-8/2009. Reiau Chestionarul şi aici, pe blog, cu observaţia că azi aş formula, poate, altfel răspunsurile. Mă bucur că, între timp, o femeie a ajuns să deţină (aşa cum îmi doream) o funcţie importantă în ierarhia bisericească – Margot Käßmann, în fruntea Consiliului Bisericilor Evanghelice din Germania. Sper să mi se împlinească şi alte doleanţe.

1. Ce trăsătură de caracter vă definește cel mai bine și care a fost cea mai nepotrivită calitate pe care v-au atribuit-o alții?
Onestitatea, simțul dreptății. Din „nepotrivelele” care mi se atribuie, cel mai mult mă deranjează presupusa „duritate a caracterului meu”. Nu sunt un dur, sunt doar exigent cu cei din jur, pentru că vreau să-mi respect şi să le respect inteligența.

2. Credeți că e posibil să trăim numai în adevăr, să excludem minciuna?
Nu. Viața ar fi imposibilă. Eu cred în formula: politeţea este (ar trebui să fie) religia omului modern. O minciună benignă ne ajută uneori să ajungem la adevăr.

3. Ați fost vreodată cu adevărat fericit în meseria scrisului?
Da, am fost de multe ori fericit.

4. Ce prețuiți mai mult: libertatea umană sau datoria față de patrie?
Libertatea umană. Patria mea sunt rudele și prietenii mei, de ei mi se face dor, restul sunt noțiuni abstracte, invenții.

5. Ce ați dori să discutați cu un scriitor celebru, dacă v-ați întâlni cu el la o casă de creație?
Cu „bețivul” Faulkner aș discuta despre Zgomotul și furia, etalându-mi – cum altfel? – cunoaşterea textului, remarcând poezia acestui uriaş roman, iar cu Proust aș discuta despre În căutarea timpului pierdut – flori de catleya, madlene şi alte rafinamente şi subtilităţi perverse şi eterne.

6. Ați încheia un „pact faustic” pentru a crea o operă monumentală?
Nu e nevoie să închei tocmai un pact, e suficient să reactivez „zonele faustice” ale fiinţei mele.

7. Credeți în Geneză sau în Teoria evoluționistă?
În teoria evoluționistă, dar așa cum nașterea omului mi se pare „o minune”, o minune aproape nemeritată, las portița deschisă și pentru mister.

8. Vă deranjează faptul că religiile monoteiste nedreptățesc femeia?
Mă oripilează, nu doar mă deranjează. Aș vrea să apuc vremurile când o femeie va deveni Papă, Patriarh, preot ș.a., pentru a îmbrățișa cu o ironie voioasă, nediscriminatorie, „buchetul” religios al lumii.

9. Ați accepta să plecați într-o călătorie în spațiu pentru a cunoaște tainele Universului, știind însă că nu vă veți mai revedea părinții, rudele și prietenii?
N-aș accepta. Sunt un sentimental, un atașant.

10. Dacă nu v-ați fi născut în România/Moldova, în ce țară din lume ați fi dorit să trăiți?
În mai multe locuri. Ordinea ar fi următoarea: în SUA, la New York; în Anglia, la Londra; în Italia, în zona Toscanei…

11. Dacă ați avea posibilitatea să alegeți, în ce epocă din trecut aţi dori să trăiți?
În Grecia antică, că tot am vagi origini greceşti.

12. În ce tablou al unui pictor celebru v-ar plăcea să intrați?
Într-o pictură de Velasquez, pictorul meu preferat, şi anume Las Meninas (Meninele), să fiu personajul din fundal, care poate fi văzut în fanta unei uşi deschise, urcând scările şi aruncând o ultimă privire spre armonia de lumini şi umbre pe care – îmi place să cred – a regizat-o şi din care face şi el parte.

13. Preferați un guvern național sau un guvern european?
Un guvern european cu „cadre” naţionale bine alese.

14. Care este, după părerea Dvs., cea mai mare impostură a lumii?
Cea mai mare și mai flamboaiant-ridicolă impostură a lumii mi se pare biserica… Mă bucur să întâlnesc oameni care cred la fel.

15. Dacă vi s-ar oferi ocazia, în ce moment al istoriei ați interveni pentru a da un alt curs evenimentelor?
Aş opri – dacă tot mi se oferă această ocazie – să fie semnat pactul Molotov-Ribbentrop, care a nenorocit Basarabia. Dar aş interveni şi mai înainte. De pildă, aş crea un culoar prin care complexatul Adolf Hitler să devină doar un pictor suprarealist de succes, iar din Jughaşvili (ulterior Stalin) aş face un seminarist silitor, nu unul chiulangiu şi plictisit cum a fost, care să slujească ortodoxia gruzină. Până la urmă, istoria e o problemă de educaţie. În multe momente aş interveni, dar poate că e bine că nu se poate.

16. Aveți un model pentru femeia perfectă?
Da. Bunică-mea Stanca – frumoasă ca Monica Bellucci, cultivată, creatoare şi salvatoare – m-a creat şi m-a salvat pe mine –, iubitoare, moderat și atrăgător vicioasă, devotată, utilă, tămăduitoare, tragică…

17. Ce calități apreciați la un bărbat?
Curajul și inteligența.

18. Vi s-a întâmplat să jucați în viață „roluri” care nu vi se potrivesc?
Uneori am sentimentul că toată viața mea de până acum este un rol. Şi nu cred că am avut o foarte bună interpretare.

19. Ați simțit vreodată nevoia să vă răzbunați pe cineva, să faceți rău cu intenție?
Nu mă răzbun și nu fac rău cu intenție. Pe ticăloșii patentaţi cu care m-am ciocnit în viață îi neglijez total, devin pentru mine, din momentul confruntării, niște simple „ființe îmbrăcate”. Deși este o „pedeapsă” severă, o găsesc dreaptă, eliberatoare, pentru că îmi curăță orizontul existențial. Am câteva asemenea „cadavre” în Chișinău.

20. Vă place să dați sau să primiți?
Să dau.

21. Care „nebun al lumii” – ne gândim la iconoclaÈ™ti È™i reformiÈ™ti, cei care contribuie la emanciparea spiritului uman – vă este cel mai simpatic?
Nietzsche.

22. Ce compozitor vă place cel mai mult?
Mozart. Preclasicii. Şi tot ce mi se potriveşte stărilor mele de meloman exigent.

23. De ce își spune omul povești?
Omul îşi spune poveşti, se refugiază în ficţiune, pentru că nu poate răspunde la câteva întrebări fundamentale. Povestea e ca o amânare.

24. Vă e frică de singurătate?
Nu suntem niciodată singuri. Îmi place singurătatea, măcar așa iluzorie cum este.

25. Ce fel de poezie vă place, sunteţi deschis către mai multe formule poetice?
Sunt deschis pentru mai multe vârste de lectură a poeziei bune.

26. Dacă aÈ›i scrie un scenariu de film, cu ce regizor – clasic sau contemporan – aÈ›i dori să colaboraÈ›i?
Aş colabora cu doi perfecţionişti: Stanley Kubrick şi Alexei Gherman. Apoi aş mai apela la Michelangelo Antonioni ori la Antony Minghella.

27. Ați simțit vreodată tentația puterii?
Nu, deși aș fi – mă asigură cei care mă cunosc – un bun conducător.

28. Ce personaj nedreptățit, subevaluat din istoria omenirii, ați dori să-l reabilitați?
Două personaje colective: învăţătorul şi bibliotecarul.

29. Ce calitate proprie unui alt popor ați dori să o aibă și poporul român?
Seriozitatea și perseverența germanilor, naturaleţea şi armonia cu natura a nordicilor, rafinamentul francezilor…

30. Când scrieți (dimineața sau seara) și ce stimulente folosiți pentru scris?
Scriu puțin, mă las curtat de inspirație, așa că nu țin cont de fuse orare sau de lumina şi întunericul de afară. Beau cafea, campari, ciocolată caldă, uneori, când redactez eboşe, pentru a le „trezi” din amorţire, beau puţin vin roşu. Dar nu e întotdeauna la fel.

31. Cu ce vă „hrăniți” îngerul de pe umăr?
„În Basarabia trăim sub cerul gol, fără îngeri” – aşa am scris într-un poem. Când se întâmplă să coboare vreunul şi mi se aşează pe umăr, îi spun adevărul. Îngerul meu ştie adevărul despre mine, el mi-a spus că Dumnezeu mă iubeşte, dar eu nu cred că există Dumnezeu.

32. Ce așteptați, știind că nu va veni niciodată?
Dreptatea ÅŸi iubirea pe care o merit.

33. De ce își pune omul întrebări?
Pentru că e singurul care le poate formula în această lume, chiar dacă nu poate răspunde la toate interogaţiile sale.