Un interviu în evz cu poeta Angela Marinescu. ÃŽmi amintesc că acum vreo 15 ani, la Neptun, la o întrunire a scriitorilor romani de pretutindeni (mă rog, Basarabia regăsită ÅŸi alte sintagme sforăitoare…), Angela Marinescu ne-a sfătuit (eram vreo 5 scriitori de la ChiÅŸinău)…, ne-a recomandat, ne-a cerut să ne schimbăm numele. „N-aveÅ£i nici o ÅŸansă în literatura română cu numele voastreâ€â€¦ Am discutat în contradictoriu, aproape ne-am certat… A doua zi mi-a spus că i-au plăcut versurile mele, aÅŸa că pot să-mi păstrez numele… Am râs, a râs ÅŸi ea, dar foarte puÅ£in…
ÃŽmi place poeta Angela Marinescu. ÃŽntotdeauna o citesc cu interes ÅŸi – recunosc – cu o uÅŸoară înfrigurare…Â
