Vasile Gârneţ

„Lampa cu căciulă”

Am văzut scurtmetrajul lui Radu Jude, „Lampa cu căciulă”, după un scenariu de Florin Lăzărescu. Bine filmat, onorabil jucat – asta e surpriza plăcută. Din păcate, povestea e subÅ£ire ÅŸi cam marginală. Ori poate, mă grăbesc să adaug, nu s-a găsit modalitatea potrivita pentru a transpune filmic o asemenea poveste, nu s-a găsit fanta pentru un feeling de copil, care să se contureze mai clar in film, aÅŸa cum e în nuvela lui Florin Lăzărescu… De fapt, e greu să filmezi „simÅ£irea” într-un scurtmetraj. Un scurt memorabil, pe care-l stochezi, e unul care…, să zicem, te curentează… Cred că Florin Lăzărescu are aplecare pentru scenariu. Scrie o proză cinematografică. Vezi „Trimisul nostru special”, apărut anul trecut la Polirom.
Multele premii pe care le-a încasat „Căciula…” până acum mă bucură: Premiul GOPO, Sundance, Montpellier, Cottbus, Trieste, Lisabona… Poate că mai sunt, dar mi-au scăpat mie..

Movies abanos

E la modă, e cool să faci acum un film pe subiectul Africa. AÅ£i sesizat ÅŸi voi – sigur că da! – această tendinţă… Fabrica de vise de la Hollywood ÅŸi-a mutat calabalâcul din Orientul Mijlociu, unde prestaÅ£ia armatei americane lasă de dorit ÅŸi unde alde Arnold Schwarzenegger căsăpeau teroriÅŸtii arabi, spre Africa… Doar în câţiva ani au produs mai multe filme politice pe subiect african: Country of My Skull (2004), The Interpreter (2005), Hotel Rwanda (2004), The Constant Gardener (2005) – cel mai bun de până acum!!! -, Lord of War (2005), The Last King of Scotland (2006), Blood Diamond (2006)… AÅŸtept ca „fraÅ£ii” chinezi să populeze continentul african ÅŸi să facă din el un diamant. Poate atunci voi avea ÅŸi eu curajul să-mi bag piciorul în apa Nilului…

Top ten-ul meu - filme văzute în 2006

1. The Departed
2. Match Point
3. Volver
4. Babel
5. Cache
6. United 93
7. Broken Flowers
8. Children of Men
9. Lundi matin
10. Whisky

Nikituşka la români

Am fost surprins de reacÅ£iile delirant-antuziaste ale criticii de film din România (e drept, nu toÅ£i criticii s-au entuziasmat…) la vizita “tzarului filmului rus” (apud Cristian Tudor Popescu). CTP a consacrat tocmai două texte evenimentului (unul, un laudatio, l-a rostit de pe scenă în faÅ£a lui Mihakov). Interviuri, comentarii, consemnări, relatări, reportaje – au preluat gogoaÅŸa rotundă aruncată de Nikita, care a spus că toate filmele sale sunt despre dragoste…, că urmărindu-le atent, eventual de câteva ori, înÅ£elegi mai bine sufletul rus… Abilă manipulare de artist! Mihalkov e un cineast onorabil, chiar bun („Piesă neterminată…”, „Oblomov”, „5 seri”, „Sclava iubirii”), dar are un caracter de tot rahatul rusesc. Åžtiu, amestec omul ÅŸi opera, dar nu pot face abstracÅ£ie. Nikita mereu s-a dat cu puterea (ca ÅŸi tatăl ÅŸi fratele său). ÃŽn timp ce Putin arestează si terorizează cele mai luminate minÅ£i ale Rusiei (Kasparov, Novodvorskaia, Iavlinski, Hodorkovski, Rijkov…, nu-i mai pomenesc pe cei asasinaÅ£i (Politkovskaia) sau decedaÅ£i subit and suspect… ), acest trubadur rotund pledează pentru refacerea imperiului rus, pentru cel de-al treilea mandat al lui Putin – un personaj mediocru, de o cruzime medievală…
Să revin la cineast. Îmi place Mihalkov din primele sale filme, când lucra cu detaliul, era minimalist, nu avea încă viziunile acestea panoramice, clişeizate din „Bărbierul din Siberia” ş. a. Poate mă mai întorc la subiect…