Vasile Gârneţ

Chișinăul este o capitală europeană importantă, așa ne place nouă să credem, dar dacă e blocată circulația prin centru, în zona Pieței Marii Adunări Naționale, tot orașul este paralizat. E de înțeles și mai suportabil atunci când aceste restricții sunt impuse de vizita unor înalți demnitari europeni și americani sau chiar de descinderea lui Lukașenko, președintele Belarusului, care o fi el dictator în țara lui, dar ne convine că vrea să cumpere legume, vin și fructe moldovenești în condițiile embargoului rusesc la produsele agricole din R. Moldova.

Alta e situația și starea de spirit când centrul orașului este blocat din cauza unor concerte (electorale, aniversare) sau a unor acțiuni comerciale și futuriste. Problema este veche, s-a banalizat de mult, dar cele câteva împrejurări de stres maxim pe care le-am cunoscut recent m-au făcut să privesc cu mai multă atenție și implicare acest fenomen. Am trăit, de pildă, calvarul deplasării cu troleibuzul de la stația Liceul „Gheorghe Asachi”/Casa Presei până la stația „Gemenii”, în ziua când în piața îngrădită din ambele părți de gărdulețe se sărbătorea așa-zisul festival al culorilor (o tradiție indiană). Ei bine, intervalul de numai 400 de metri l-am străbătut într-o oră! În mașină domnea o exasperare generală: cineva a spart un geam, pentru că se sufoca, doi tineri au forțat din mers ușa troleibuzului pentru că își pierduseră răbdarea și voiau să o ia pe jos, un elev din clasele primare era sunat, în disperare, de maică-sa la telefonul mobil, care îl știa urcat de multă vreme în troleibuz și-l întreba de ce nu ajunge. Piciul răspundea foarte calm și bucuros să-și contrazică mama, ca pe o neinițiată, că totul este blocat, că în piață se marchează „ziua florilor”, iar la un al patrulea apel a făcut corectura de rigoare (reușise între timp să se documenteze), informându-și mama că în piață de fapt se sărbătorește „ziua culorilor”, motiv pentru care troleibuzul avansează cu viteza melcului. Până la urmă, am coborât la prima stație și am pornit pe jos spre Ciocana, pentru că întreg bulevardul Grigore Vieru, în ambele sensuri, era plin de troleibuze și mașini care staționau.

„Sărbătoarea culorilor” s-a întâmplat în după-amiaza unei zile de vineri, când traficul È™i în condiÈ›ii normale este congestionat. Or, ceea ce mi-a fost dat să trăiesc într-o seară a zilei de joi a atins culmea penibilului È™i a prostiei. Veneam de la o lansare de carte (unde s-a vorbit despre faptul că limba română în R. Moldova încă nu a ieÈ™it dintre paranteze), am trecut pe la Festivalul de Ethno-Jazz, organizat de Anatol ȘtefăneÈ› È™i formaÈ›ia „Trigon”, unde am ascultat-o pe Geta Burlacu, mi-a părut rău că nu am reuÈ™it să ajung È™i la spectacolele Teatrului NaÈ›ional din BucureÈ™ti, aflat tocmai atunci în turneu în R. Moldova, când am dat de o manifestaÈ›ie sardanapalică, în plină desfășurare, în PMAN. Pe strada PuÈ™kin spre cartierul Ciocana troleibuzele nu circulau, aÈ™a că am încercat să o iau pe Ștefan cel Mare până hăt spre intersecÈ›ia cu Mihai Viteazul, la Medicină, de unde să prind ceva spre zona mea folclorică. N-a fost deloc uÈ™or: a trebuit să străbat prin mulÈ›imea care invadase PiaÈ›a È™i Parcul Catedralei, atrasă de monologul geopolitic al lui Renato Usatîi È™i de behăitul afon al lui Stas Mihailov – ultima „trompetă artistică” adusă în R. Moldova de gastarbeiterul milionar. Stare de asediu, crepusculară, siluete fantomatice, faciesuri rudimentare miÈ™unând în toate direcÈ›iile, o fojgăială de nedescris pe gazon È™i pe aleile parcului, cozi lungi la toaletele ecologice… Lumea mânca, bea È™i È›ipa extaziată, È›inând isonul vedetei din Rusia. Am avut pentru o clipă imaginea cum poate fi cucerit ChiÈ™inăul de Putin: chemi un golan din Rusia, care urlă ca apucatul „VotaÈ›i Uniunea Vamală!”, È™i nu mai trebuie să trimiÈ›i „omuleÈ›i verzi”, via Transnistria, să mai provoci tulburări de stradă sau incendii ca în Odesa. Moldova capitulează – mai repede decât Crimeea! – la primul acord de muzică sovietică ce ar răsuna în PMAN.

Mi se pare de necrezut că nu există un regulament, un set de proceduri care să ferească ChiÈ™inăul de acest brigandaj nesimÈ›it. Este absurd È™i criminal ca orice gangster cu bani să blocheze oraÈ™ul, pentru că el are chef să cânte È™i să danseze în PiaÈ›a Guvernului. Nu È™tiu ce sume de bani câștigă È™i cât a încasat primăria din cele două evenimente descrise mai sus, pe care le-am suportat pe propria-mi piele (abuz administrativ È™i agresiune sonoră), alături de ceilalÈ›i locuitori ai capitalei, asaltaÈ›i de decibelii lui Stas Mihailov, dar, după acest coÈ™mar, cred că primarul Chirtoacă È™i-a pierdut mulÈ›i susÈ›inători. Cine le va plăti chiÈ™inăuienilor daunele morale? Cine acoperă pierderile economice cauzate de paralizia transportului public?…

Dincolo de dezordinea îngrozitoare pe care o produc aceste acÈ›iuni concertistice, oribile din punct de vedere artistic È™i dezastruoase pentru buna funcÈ›ionare a oraÈ™ului È™i a serviciilor edilitare, cu adevărat scandaloasă este profanarea unui loc emblematic – PiaÈ›a Marii Adunări NaÈ›ionale din ChiÈ™inău –, un loc sacru pentru cei care au trăit schimbările democratice din ultimele două decenii È™i jumătate. PMAN-ul nostru, azi, e scos la tarabă. O închiriază cine vrea, cine e mai obraznic. Să aduci diverÈ™i bandiÈ›i din Rusia, care să-È›i urle chiar sub ferestrele Guvernului injurii È™i slogane antieuropene (ca să realizaÈ›i enormitatea, imaginaÈ›i-vă că își fac ucrainenii un concert antirusesc în PiaÈ›a RoÈ™ie, oare cum ar reacÈ›iona Putin?), să te batjocorească în faÈ›a propriilor cetățeni, să mintă cu neruÈ™inare promovând interesele unei puteri străine, ostile R. Moldova – toate astea dau măsura corupÈ›iei È™i a lipsei de demnitate de care e pătrunsă clasa noastră politică. Și ne mai oferă È™i dovada degradării morale a societății în ansamblu. Moldovenii nu se gândesc să protesteze, să ceară guvernanÈ›ilor, responsabililor cu ordinea publică să manifeste mai mult respect pentru valorile È™i simbolurile noastre naÈ›ionale. Ei se bucură de orice prilej de beÈ›ie È™i È›opăială (staÈ›i că vine È™i Ziua NaÈ›ională a Vinului, să vedeÈ›i atunci bairamul!). Nu contează cine umple paharul. Veselie să fie! Popor lobotomizat, populaÈ›ie spălată pe creier… Dacă procuratura nu are curajul să se autosesizeze cu privire la originea banilor care se „toarnă” în R. Moldova ca într-un butoi fără fund, ca într-o È›ară fără legi È™i fără stăpân, măcar să ai tu, primărie, prezenÈ›a de spirit să-l trimiÈ›i pe Usatîi cu stolul său de „ciori vopsite” È™i vedete cu perucă, aduse din Rusia, pe un maidan din afara oraÈ™ului, să nu-È™i bată joc de oraÈ™ul acesta È™i de locuitorii săi.

Dar apropo de bani. Nu aÈ›i remarcat contrastul uluitor dintre exigenÈ›ele donatorilor occidentali – FMI, Uniunea Europeană, Banca Mondială, BERD, BEI È™.a. – care ne cer dări de seamă riguroase, până la ultimul cent, pe proiectele finanÈ›ate de ei (finanÈ›ate în folosul cetățenilor, pentru dezvoltarea R. Moldova!), È™i „dezmățul cash” al lui Dodon È™i Usatîi, care manipulează vulgar opinia publică È™i pur È™i simplu îi cumpără pe alegători, cu bucata, exact ca în Rusia È™i în alte țări bananiere? Adică, ni se pare natural să funcÈ›ionăm după reguli europene È™i, în acelaÈ™i timp, acceptăm destrăbălarea financiară È™i politică de tip rusesc, la noi acasă. Avem o disponibilitate egală, „echidistantă”, pentru salon È™i pentru speluncă!…

Usatîi își continuă netulburat campania electorală, deși Ministerul Justiției i-a interzis, din motive de escrocherie, participarea la alegeri. (…)

Continuare pe: http://www.ziarulnational.md/vasile-garnet-pman-ul-la-taraba/