Vasile Gârneţ

Basarabenii au o relație specială cu Odesa – frumoasa, vesela și pitoreasca urbe din sudul Ucrainei. Ei merg acolo la mare sau la cumpărături – un oraș-port are întotdeauna o piață mai bogată. În anii studenției mele sovietice, dar și după absolvirea universității, când lucram la editură, am fost de multe ori la Odesa după cărți românești, pe atunci interzise la Chișinău. Librăria „Drujba” devenise un loc obligatoriu de pelerinaj pentru basarabenii dornici de cultură. De acolo, dar și de la librării cu aceeași denumire din Kiev, Cernăuți, Moscova și Leningrad (azi Sankt Petersburg), și-a format și completat intelectualitatea noastră biblioteci de carte românească, fără de care poate n-ar fi existat renașterea națională…

Ceea ce m-a fascinat întotdeauna a fost umorul inteligent, „hâtru”, atribuit celor din Odesa, capacitatea de a face haz de necaz, ironia și autoironia lor vivace pe orice anotimp politic. O inspirată anecdotă odesită – toate erau inspirate! – dezumfla ușor avântul constructorilor comunismului în Uniunea Sovietică. Vladimir Putin, cuceritorul Crimeii și noul „Attila” al Europei, este și el ironizat în anecdotele din orașul de la Marea Neagră. Un exemplu: Se întâlnesc doi odesiți. „Știi, zice unul dintre ei, mă tem să vorbesc cu voce tare în limba rusă”. – „De ce? Ți-e frică de banderoviști?” – „Nu, mă tem că Putin va veni aici să mă apere”. Și, în același registru, o glumă multiplicată pe panouri în orașul Odesa după ce Vladimir Putin a divagat într-o conferință de presă despre „Novorossia” – noua gubernie fantomatică a Rusiei ce trebuie să cuprindă și Odesa: „Vova! N-o enerva pe mama!” (Aici „mama” trimite la renumita expresie din folclorul interlop sovietic „Odesa-Mama”).

Aceste glume și anecdote au fost tonice, chiar optimiste până pe 2 mai 2014. Pentru că în această zi Vladimir Putin a decis să înceapă operațiunea de „apărare” a odesiților, după ce manifestase aceeași „compasiune” față de rusofonii din Crimeea și Donbas. Campania de apărare și „ajutor frățesc” a lui Putin arată astfel: tătarii din Crimeea, care n-au participat la pseudo-referendumul prorus, sunt terorizați și amenințați cu o nouă deportare; în Estul Ucrainei au loc confruntări sângeroase, cu răpiri și asasinate cumplite…

***

Evenimentele tragice de la Odesa din aceste zile, în care au murit aproape 50 de oameni în confruntările dintre militanÈ›ii pentru unitatea Ucrainei È™i mercenarii proruÈ™i, mulÈ›i dintre ei arÈ™i în incendiul din Palatul Sindicatelor, È™i alte zeci răniÈ›i grav, au readus în comentariile de presă sintagma „Odesa în flăcări”. Este titlul unei coproducÈ›ii cinematografice româno-italiene din 1942, în care a jucat È™i celebra noastră compatrioată, cântăreaÈ›a de operă Maria Cebotari. Filmul, interzis de cenzura comunistă È™i considerat definitiv pierdut, a fost găsit în 2004, printr-o întâmplare fericită, în arhivele „Cinecitta”. Regizat de Carmine Gallone, după un scenariu de Nicolae KiriÈ›escu, filmul narează, într-o manieră populară în epocă, drama Basarabiei È™i a Nordului Bucovinei, victime ale represiunilor staliniste. ÃŽn 1942, Europa ardea în focul celui de-al Doilea Război Mondial. Cine ar fi crezut că, după 70 de ani, Odesa va cădea din nou pradă flăcărilor, de data aceasta atacată de „fraÈ›ii slavi”, urmaÈ™ii „eliberatorilor” din aprilie 1944?…

Riposta odesiților cred că i-a surprins pe regizorii campaniei de dezmembrare a Ucrainei. Odesa – un oraș cosmopolit, multicultural, cultivându-și cu orgoliu și ostentație identitatea eclectică, spiritul negustoresc și tradiția levantină, a ales, cel puțin deocamdată, Ucraina independentă, deschiderea spre lume, orientarea spre Occident. Dar opțiunea nu pare definitivă, pentru că nu există unanimitate la Odesa: puterea locală, mai cu seamă poliția, este slabă și coruptă, iar Rusia nu va renunța. (…)

Continuare pe: http://ziarulnational.md/vasile-garnet-odesa-in-flacari-cosmarul-se-extinde/