|
- Mă gîndesc acum că ar fi binevenit să "riscaţi" şi cu unele lecturi ale scriitorilor foarte tineri. Ce părere aveţi despre poeţii de după 1990, despre "post-optzecişti"?
- Părerea mea, pe care am mai formulat-o în diverse ocazii, este că în România există o singură generaţie literară a anilor '80-'90, drept care, din 1989 încoace, n-am mai folosit termenul de "optzecism" şi cu atît mai puţin pe cel de "nouăzecism". În toată această perioadă de circa două decenii am asistat - şi poate fenomenul va continua şi după anul 2000 - la ecloziunea unei generaţii literare, artistice şi culturale foarte bogate, cu mari valori, cu foarte numeroşi autori foarte interesanţi, care au pus bazele postmodernismului românesc. Nu există diferenţe majore, de structură poetică între autorii buni sau foarte buni apăruţi în anii '80 şi autorii buni sau foarte buni apăruţi în anii '90.
- În ce relaţii sînteţi acum cu poezia, ca poet adică, nu ca şi critic literar, fiindcă foarte mulţi vă cunosc ca şi critic literar, ca profesor universitar, ca preşedinte ASPRO, ca tot ce vrei, numai nu ca poet?
- Cum ţi-am spus, n-am abandonat poezia, dar aşa a fost viaţa mea şi aşa a curs istoria spre sfîrşitul anilor '80 şi la începutul anilor '90 încît n-am mai publicat versuri. Þin foarte mult la poezia mea, la Globul meu de cristal ºi voi mai publica poezie...
- Puteţi să ne spuneţi mai mult despre planurile dv. de viitor, mai ales legate de poezie?
- Mi-e destul de greu să spun cum vor arăta următoarele cărţi pe care le voi publica, pentru că ţin în continuare la ideea de multiplicitate literară, creativă, intelectuală, culturală şi cred că dacă simt că am ceva de spus şi în versuri, şi în proză, şi într-o eseistică mai liberă, şi într-un studiu critic mai aplicat, şi printr-o analiză politică sau general-socială, nu văd de ce mi-aş oprima unele din aceste discursuri şi le-aş utiliza doar pe altele sau unul singur. În consecinţă, proiectele mele de publicare sînt foarte numeroase. Ele presupun eforturi de grupare şi de retuşare a multor lucruri pe care le am deja scrise - cantităţi enorme de texte risipite prin reviste, prin volume colective, în ediţii diverse. Mă gîndesc la serii de cîte 5-10 cărţi pe an! Sistem teoretic, panorame istorice, critică aplicată, eseistică în formule foarte diverse, uneori în variante foarte literaturizate. Între aceste proiecte de viitor existã ºi poezia. Cum, cînd, unde - rãmîne sã mai vedem...
- Da, dar am înţeles că aveţi cel puţin o carte de poezie scrisă deja. Cum se numeşte? Mergeţi pe aceeaşi linie ca în Globul de cristal?
- Nu am un titlu pentru versurile care s-au adunat, dar formula a evoluat. În cîteva poeme mă refer chiar la Globul de cristal şi la despărţirea de el, lăsat în urmă, undeva, în spaţiul primei tinereţi. Dar mai mult nu spun!
Interviu realizat de Mihai Vakulovski
Bucureşti, 18 mai 1999
|