Vasile Gârneţ

A apărut nr.3-4, martie-aprilie.

Alte răspunsuri la Chestionarul „Contrafort” (33 de întrebări)

Eugen Lungu:
15. Dacă vi s-ar oferi ocazia, în ce moment al istoriei ați interveni pentru a da un alt curs evenimentelor?

15. Au existat două momente când se putea interveni în destinul omenirii – cineva trebuia fie să stârpească şarpele, fie să oprească mâna Evei. În felul acesta „omenirea”, fără un proces „genitoriu”, se rezuma la cei doi care nu ar fi aflat niciodată ce e moartea sau ce sunt lipsurile.
O altă mână care trebuia împiedicată era cea asasină a lui Cain. (Luaţi exemplele la modul simbolic.) Dacă nu ar fi fost aceste două păcate fundamentale, nu ar fi apărut nici avertizarea-blestem de mai târziu „Cu tine nu mă împac nici în rai la umbra unui crin”. Orice altă intervenţie – înainte de bătălia X sau până la urcarea pe tron a lui Y, ori după căderea satrapului cutare, să zicem – ar fi fost doar un paliativ vremelnic, căci agresivitatea naturii umane se declanşează oricum, mai devreme sau mai târziu, împingând omenirea spre un etern conflict suicidar.
Totuşi, cred că în acea lume ideală s-ar fi murit de plictis.

Din sumar:

Larisa Turea, Arta, vehicul al schimbării ( Jerzy Grotowski la Chişinău);
Liliana Armaşu – Ce facem cu monumentele sovietice?;
„Limba română între… paranteze” – Eugenia Bojoga;
„Fărâme de mântuire” de Tamara Cărăuş;
Grigore Chiper despre poetul Teo Chiriac;
Alexandru-Florin Platon „Arhivele comunismului”;
Vitalie Ciobanu: „Serafim Saka – un „spadasin” al interogaţiei intelectuale”;
„Golemul” de Leo Butnaru;
Versuri de Călina Trifan, Michael Astner, Oleg Bernaz;
Mariana CodruÅ£ – „CTP ÅŸi Hurezeanu: două figuri”;
Scrisori pariziene de Lucreţia Bârlădeanu;
Alexandru Burlacu despre „băgătorul de seamă” Haralambie Corbu;
„De ce scriem?” de Oleg Bernaz;
Grigore Chiper – „Nunţile necesare”;
Chestionar „Contrafort” – De ce îşi pune omul întrebări? (Răspund: Eugen Lungu, Libuse Valentova, Radu Andreescu, Victor Eskenasy);
Fragmentaria de Alex Cosmescu – „Un spaţiu cu cinci dimensiuni”;
Proză de Anatol Moraru;
Iulia Badea Gueritee – „Antalya, my love…”;
„Atlasul continentelor înceţoşate” de Vladimir Bulat;
Jurnal american de Vitalie Sprânceană – „Despre automobile şi drumuri… cu evlavie”;
Trenduri de Marcel Gherman – „Avatar, un conchistador în paradis”;
„The Ecco Anthology of International Poetry” – prezentare de Vitalie Sprânceană;
Teatru de Natalia Lozinski – „Sublimul creaţiei şi iluziile vanităţii”;
Nicoleta Dabija – „Ea nu era de aici…” sau Cioran şi femeia;
Tania Dumbravă – „Face to face cu facebook-ul sau copilă fiind, ca Buddha mă concentram”;
Alexandra Codiţă – Scriitorul Valeriu Babansky;
Olga Coreţchi – Festivalul Filmului German la Chişinău;
Literatura germană contemporană: Răzvan Mihai Năstase despre romanul Hertei Muller „Încă de pe atunci vulpea era vânătorul”; Interviu cu scriitorul Georg Klein (traducere din limba germană de Emanuela Sprînceană”);
Semnal de Vasile Gârneţ – despre „Cartea nomazilor din B.” de val Butnaru;
Editura ARC şi Colecţia „Cartea care te salvează”;
Un nou volum de versuri de Grigore Chiper: „Roman-simulacru”, Editura Limes, Cluj, 2010;
Poezie nouă la Editura Cartier – Maria Şleahtiţchi „Oleandrii mă strigă roz”; Irina Nechit „Copilul din maşina galbenă”.

Lectură plăcută!