Vasile Gârneţ

Se poate scrie mult ÅŸi în mai multe feluri despre referendumul anti-Basescu. A fost un „exerciÅ£iu” perfect inutil ÅŸi ruÅŸinos pentru o Å£ară care – în frunte cu cei care o conduc – ar trebui să gândească ÅŸi să muncească mult (anume în ordinea aceasta), pentru a absorbi banii care aÅŸteaptă să intre în România. Bani de care România are foarte mare nevoie. Dar, „nu pasă”!!!
Istoria ne oferă o şansă ca popor, iar noi organizam turnee pe sub masă…
Semnul pozitiv pentru mine a fost votul basarabenilor, care au stat ore întregi la coadă pentru a vota. Un vot care „să liniştească Ţara”, cum mi-a spus un învăţător venit la Chişinău tocmai de la Leova, de la o distanţă de peste 100 de km. Ca el au fost destui, în orice caz mai mulţi ca altă dată, în ciuda unei organizări catastrofale. Basarabeanul cu paşaport românesc îşi asumă românitatea, nu se mai ascunde. Şi numărul acestora va creşte.
Iată mai jos comentariul trist-amar-ironic al Tiei Şerbănescu despre „gâlceava românului cu el însuşi”.

AutiÅŸtii
Tia Serbanescu
Curentul, luni, 21 mai 2007

Bine că s-a terminat ÅŸi referendumul anti-Băsescu pentru că autorii lui mai aveau puÅ£in ÅŸi o luau razna definitiv. Spectacolul pe care l-au dat cei 3-2-2, respectiv Iliescu-Geoană-Hrebenciuc plus Vadim-Marko Bela ÅŸi Voiculescu-Tăriceanu, ne-a costat prea mult ÅŸi absolut degeaba: aÅŸa cum se putea prevedea, preÅŸedintele suspendat ÅŸi-a adjudecat 75% din voturi în timp ce coaliÅ£ia celor cinci partide a obÅ£inut 25%. La ce ne trebuia acest tămbălău care ne-a făcut de râs în toată lumea, când se ÅŸtia că ne vom întoarce de unde am plecat (statu quo ante bellum) cu riscul suplimentar de a avea scena politică ÅŸi mai divizată ÅŸi mai îndârjită, asta ne-o pot spune doar cei cinci autori (Geoană, Voiculescu, Vadim, Tăriceanu ÅŸi Marko Bela) care ÅŸi-au făcut damblaua ÅŸi au demonstrat că pot întoarce Å£ara pe dos când au chef – sub pretextul unui “exerciÅ£iu democratic” (de fapt, un exemplu de poliÅ£ie politică împotriva opiniilor prezidenÅ£iale) din care “toată lumea a avut de învăţat”. Din păcate, referendumul ne-a învăţat un singur lucru ÅŸi el nu e câtuÅŸi de puÅ£in democratic: ne-a arătat că o mână de oameni (bine plasaÅ£i) pot suspenda preÅŸedintele ţării când vor ÅŸi pe ce motive vor, pot schimba legile cum vor ÅŸi pot provoca ce crize vor, fără să le pese de priorităţile ţării. Ajungea să vezi figura opărită a dlui Iliescu, îmbrăcat în cămăşuţă roÅŸie, ca să-Å£i dai seama că oamenii aceÅŸtia sunt incurabili. ÃŽn consecinţă, unii se tem acum de răzbunarea prezidenÅ£ială, ceilalÅ£i se tem de planurile de revanşă ale învinÅŸilor – după ce marii greÅŸiÅ£i, Geoană ÅŸi Tăriceanu, s-au scuzat ÅŸcolăreÅŸte: “Parlamentul i-a dat o lecÅ£ie preÅŸedintelui iar poporul i-a mai dat o ÅŸansă”. De fapt, electoratul le-a dat o lecÅ£ie celor cinci lideri autiÅŸti care însă n-au învăţat nimic. N-au înÅ£eles nici măcar că electoratul s-a schimbat mai repede decât ei ÅŸi că nu mai poate fi înÅŸelat de falsele lor declaraÅ£ii de “apărare” (când cu bâta, când cu minciuna) a democraÅ£iei originale, vorba dlui Iliescu. Complet dereglat, dlui Geoană “i s-a părut că aude” cum dl Băsescu se consideră “stăpânul României” deÅŸi acesta nu pronunÅ£ase cuvintele respective care, oricum, se refereau la electorat. Absurdul nu le-aude dar le potriveÅŸte: bietul Geoană se aude monstruos pe sine – dar nu aude deloc vocea electoratului. Se demonstrează încă o dată că referendumul n-a fost util dar e periculos: avem un preÅŸedinte mult prea întărit, câteva instituÅ£ii slăbite (Parlament, Guvern, partide), doi lideri avariaÅ£i (Geoană ÅŸi Tăriceanu, căci Vadim ÅŸi Voiculescu erau oricum terminaÅ£i) – ÅŸi o competiÅ£ie coborâtă sub orice standarde. Vorba poetului, nu de referendum mă tem, ci de efectele lui.