Despre „eroi și ticăloși†în vremuri de război
Sep 9th, 2014 by vasgar
Poate că nimic nu e mai revelator pentru ființa umană decât vremurile cumplite de război. Avem eroi și ticăloși pe linia frontului, în Ucraina, acolo unde se moare cu adevărat: sunt fapte de eroism, dar și crime abominabile, clipe de înălțare și sacrificiu, dar și trădări, lașități (prea) omenești… Și se pare că această mitologie de război nu se va ofili prea curând, retrăgându-și protagoniștii de pe scena vieții. Armistițiul pentru încetarea luptelor din Ucraina e doar un răgaz, spun analiștii, înaintea confruntărilor decisive din această toamnă.
Și în spatele frontului vremurile au scos în prim-plan ticăloși (mai mulți) și eroi (mai puțini). Să fii ticălos, să minți, să susții războiul, să-ți trădezi prietenii și convingerile pentru posturi și beneficii, să denunți, să propagi ura e mai ușor, pentru că ești de partea majorității, nu riști nimic: 86% dintre cetățenii Rusiei sprijină politica lui Putin. Să fii erou, adică să condamni războiul și crimele Rusiei, să-ți ceri iertare de la cei agresați e infinit mai greu, pentru că ești în minoritate. O minoritate care poate fi strivită și prigonită. După cum se și întâmplă.
Această clasificare – „erou/ticălos†– e simplificatoare È™i relativă. Uneori lucrurile sunt amestecate: există convertiri È™i reconvertiri, dar È™i contingentul celor care se situează la mijloc, nu aderă la nicio tabără, „masa tăcută È™i bucuros anonimăâ€, oameni îngroziÈ›i de vremurile pe care le trăiesc. Sau pur È™i simplu oameni care vor să supravieÈ›uiască: au familii de hrănit, copii de trimis la È™coală, afaceri de salvat. ÃŽi poÈ›i condamna?…
Dacă mai era loc pentru o mai mare dezamăgire în cazul lui Nikita Mihalkov, odată izbucnit războiul din Ucraina, acesta s-a grăbit să-și terfelească definitiv imaginea. Antieuropean și antiamerican, conservator și ortodoxist, prieten declarat al dictatorului Putin, extrem de bogat și influent în mediul cultural, Mihalkov continuă o tradiție de familie în ce privește slujirea puterii: tatăl său, Serghei Mihalkov, este autorul imnului sovietic, pe care l-a refăcut – înainte și după 1991 – de câteva ori, adaptându-l la gusturile și chipul regimului de la Moscova. Mihalkov-seniorul l-a elogiat mai întâi pe Stalin, apoi a „aspirat†partidul comunist ca element-forte al imnului Uniunii Sovietice. În versiunea de după destrămarea URSS-ului, l-a introdus pe… Dumnezeu. Dacă ar mai fi trăit, probabil că ar fi făcut și o a 4-a versiune, în care întruchiparea spiritului rus să fie Vladimir Vladimirovici Putin.
Dar nu despre Serghei Mihalkov aÈ™ vrea să punctez aici, ci despre postura jenantă È™i descalificantă de propagandist a fiului său, Nichita. După ce a dat chix cu ultimele sale filme de lung-metraj (partea a 3-a din „Soarele înÈ™elător†l-a făcut obiectul ironiei generale), cineastul Mihalkov susÈ›ine invazia lui Putin în Ucraina È™i campania de refacere a imperiului rus, descris în „Bîlineâ€, în „visul†lui Petru cel Mare È™i imaginat de urmaÈ™ii săi după atâtea beÈ›ii crâncene. Modalitatea prin care a manipulat Mihalkov opinia publică în această campanie anti-ucraineană a fost citirea expresivă, la postul său privat Besogon TV, cu intonaÈ›ie È™i gesticulaÈ›ie de artist, a unor scrisori primite de la telespectatori, fanii săi declaraÈ›i, care justifică agresiunea Rusiei. Mihalkov nu i-a cruÈ›at nici pe cei care au încercat să se opună regimului Putin È™i psihozei sale militariste, sau măcar au exprimat rezerve È™i regrete. A pățit-o, între alÈ›ii, Kseniya Sobchak – cunoscută somitate a „beau mondeâ€-ului moscovit È™i realizatoare TV cu vederi liberale –, pe care Mihalkov a acuzat-o, mojiceÈ™te, de cosmopolitism, mercantilism occidental È™i lipsă de iubire față de Rusia „cea suferindă de pe urma sancÈ›iunilor amicilor ei din Vestâ€. Un episod penibil, mai ales că Mihalkov însuÈ™i numai de ascetism nu poate fi bănuit (comparaÈ›ia cu stareÈ›ul Zosima din „FraÈ›ii Karamazov†nu-l prinde deloc!). Fostul cineast a reconstituit relaÈ›iile de iobăgie din Rusia È›aristă, dar nu într-o ficÈ›iune artistică, ci pe întinsele moÈ™ii pe care le stăpâneÈ™te, È™i pentru asta i-a bătut obrazul Kseniya Sobchak într-o scrisoare de răspuns, publicată de site-urile independente din Rusia.
O altă victimă a „latifundiarului†de la Besogon TV este Andrei Makarevici. Mihalkov l-a blamat pentru că a susținut un mic concert în Ucraina, în fața unor copii refugiați din zonele de conflict, după ce presa rusă, isterizată cum e, a inversat lucrurile, afirmând că Makarevici a evoluat în fața „fasciștilor și banderoviștilor†care omoară rușii din Donbass. Mihalkov nu s-a lăsat mai prejos și, cu cinismul care-l caracterizează, l-a contrapus pe Makarevici eroilor din „Garda tânără†din Krasnodon (mitologizați de scriitorul sovietic Fadeev) – oraș din regiunea Luhansk, unde și-a ținut Makarevici concertul. Dacă eroii din Krasnodon au fost îngropați de vii de naziști în minele din regiunea Donețk, el, Mihalkov, speră ca Makarevici să moară liniștit în patul lui, n-ar vrea să i se întâmple o mare nenorocire…
***
Vorbim despre ticăloÈ™ia patentată în care au căzut mulÈ›i intelectuali ruÈ™i (am pomenit de Mihalkov È™i, cu altă ocazie, de Prilepin, Prohanov, Govoruhin etc.). Pe de altă parte, vorbim despre cei care încearcă să-È™i păstreze onoarea È™i demnitatea. Andrei Makarevici a avut un traseu neunivoc ca artist È™i intelectual. Lider al formaÈ›iei „MaÈ™ina vremeni†– faimoasa trupă underground din URSS, apreciată pentru mesajele antisistem ale pieselor sale, fredonate de toÈ›i tinerii din fostul „imperiul al răuluiâ€, inclusiv de adolescenÈ›ii È™i studenÈ›ii basarabeni –, cantautorul Makarevici a făcut figură de conformist în deceniile de după colapsul Uniunii Sovietice, când È™i-a savurat gloria din plin, s-a lansat în cinematografie È™i la televiziune, unde a avut o emisiune gastronomică. A fost destul de receptiv la mesajele puterii pe durata primelor mandate ale lui Putin. A cântat în PiaÈ›a RoÈ™ie la inaugurarea ca preÈ™edinte a lui Dmitri Medvedev („pionul†din rocada gândită de Putin) È™i a polemizat cu un alt rocker, rebelul Iuri Șevciuk de la DDT, pe care l-a criticat că e prea radical È™i că nu apreciază valoarea È™i personalitatea excepÈ›ională a lui Putin.
Iată însă că domnia „primului judokan†rus a intrat în putrefacÈ›ie, ruÈ™ii au ajuns să îi omoare pe ucraineni într-un abject război de cotropire – pe acest fundal, iluminarea lui Makarevici, care pare să-È™i fi regăsit „glasul conÈ™tiinÈ›eiâ€, este cu totul remarcabilă. Supus unui tir necruțător, considerat „trădător al Rusieiâ€, „agent plătit al Occidentului È™i al Ucrainei fascizateâ€, Makarevici deocamdată rezistă. Și ca răspuns la aceste atacuri de anihilare, a compus un cântec scurt, intitulat „Țara mea È™i-a ieÈ™it din minÈ›iâ€. Melodia nu este neapărat memorabilă È™i nici versurile, cu accente vulgare pe alocuri,  nu strălucesc. Dar, pentru că mai mulÈ›i cititori din România m-au întrebat în aceste zile ce spune Makarevici în noul său cântec, atât de popular, am făcut o traducere rapidă (neglijând rima). ÃŽl puteÈ›i È™i asculta, accesând acest link: https://www.youtube.com/watch?v=AaPtn5c2lv4
Andrei Makarevici
Â
Țara mea și-a ieșit din minți
Â
Când ne naștem nu ne alegem țara
Și nu vom rupe niciodată acest fir
Țara mea a plecat la război
Și eu n-am putut s-o opresc
Â
Acum unii au puterea și plăcerile
Alții pușcăria și cerșitul (…)
Continuare pe: http://ziarulnational.md/vasile-garnet-despre-eroi-si-ticalosi-in-vremuri-de-razboi/