Lupu reformează Partidul Comunist

Lupu Marian este preÅŸedintele Parlamentului Republicii Moldova ÅŸi un simplu membru al partidului comuniÅŸtilor. N-aÅ£i prea auzit de el până acum, nu-i aÅŸa? Păi, a tăcut, se pare, în mod strategic, ca un ilegalist, din motive pe care doar el le cunoaÅŸte. Recent însă Marian Lupu s-a hotărât să „rupă rândurile”. Pe 25 iulie, speaker-ul (cum este alintat domnia sa) a făcut în faÅ£a ziariÅŸtilor câteva declaraÅ£ii surprinzătoare. El a spus că nu mai vrea să fie membru al unui partid afiliat grupărilor politice extremiste, că PCRM trebuie să se reformeze ÅŸi să se alăture stângii moderne europene. ÃŽn plus, a mai adăugat ÅŸeful legislativului, „suntem obligaÅ£i să respectăm opÅ£iunea cetăţenilor exprimată la alegerile locale din 3 ÅŸi 17 iunie, să colaborăm cu noii aleÅŸi, indiferent de culoarea lor politică”. Opiniile lui Marian Lupu intră în coliziune flagrantă cu preÅŸedintele Vladimir Voronin – boss-ul său pe linie de partid. Acesta, cu numai o zi mai devreme, îşi susÅ£inuse propriul briefing, la care făcuse cu ou ÅŸi cu oÅ£et OpoziÅ£ia, acuzând-o că deturnează sensul votului popular prin formarea în teritoriu a unor coaliÅ£ii postelectorale anticomuniste, ÅŸi ameninţându-i pe primarii ÅŸi consilierii inamici că se condamnă la „autoizolare financiară”. Ce l-a făcut deci pe speaker, aÅŸa, deodată, să-ÅŸi complice viaÅ£a?… HaideÅ£i să vedem.
Propulsarea dlui Lupu în avanscena politicii basarabene, după alegerile parlamentare din martie 2005, a părut să confirme „vopsirea în portocaliu” a preÅŸedintelui Voronin. Numai că lupul îşi schimbă părul, dar năravul ba (de Vladimir vorbesc, nu de Marian!). ÃŽn pofida adoptării unor legi mai echitabile, cerute de Bruxelles, comuniÅŸtii ÅŸi-au continuat politica de îngrădire a libertăţilor democratice, „războiul rece” cu România ÅŸi mascarada în faÅ£a Occidentului. Marian Lupu a preferat confortul „cuÅŸtii aurite”, în care îl băgaseră comuniÅŸtii, ÅŸi nu a emis nici un fel de obiecÅ£ii în raport cu linia oficială. Mai mult, îl puteai vedea la mitingurile consacrate revoluÅ£iei bolÅŸevice ÅŸi la ceremoniile de tămâiere a lui Lenin, organizate de comuniÅŸti, mereu postat în spatele secretarului general, asemeni unui bodyguard de lux, cu ochelari fumurii ÅŸi detentă de baschetbalist, taciturn ÅŸi impenetrabil. Să-ÅŸi fi pregătit, oare, în acest răstimp, speaker-ul, edictul de emancipare? Să-ÅŸi fi ascuÅ£it, în taină, pumnalul trădării, pe care să-l înfigă între coastele ÅŸefului într-un moment de duioasă îmbrăţiÅŸare, cu o perfidie ÅŸi agilitate ce l-ar face invidios până ÅŸi pe un Vito Corleone?… Lăsând la o parte „referinÅ£ele culturale”, constatăm că este primul său gest de nesupunere faţă de „oul dogmatic” al PCRM. O manifestare de „deviaÅ£ionism”, pentru care, în anii ’50, bunăoară, ar fi fost trimis în faÅ£a plutonului de execuÅ£ie, ca Buharin sau Pătrăşcanu. ÃŽnsă vremurile, din fericire, nu mai sunt aceleaÅŸi.
Înlocuirea „dinozaurilor” din PCRM cu o garnitură mai frecventabilă, mai puţin primitivă, ar fi un pas înainte pentru Moldova. Întrebarea este: o va face Marian Lupu? Se spune că intempestiva sa revoltă s-a vrut o replică sau un avertisment la adresa lui Voronin, care l-a atacat violent în cadrul unei şedinţe de analiză postelectorală, făcându-l răspunzător de pierderea alegerilor în Chişinău. Presa avansează şi alte ipoteze. După unii, am asista la o perdea de fum, la o strategie de „îmbrobodire” a opiniei publice, în ideea blocării ascensiunii Opoziţiei la alegerile parlamentare din 2009. Cu alte cuvinte, tot ce-şi propun strategii PCRM nu ar fi decât găsirea unui adversar redutabil pentru Dorin Chirtoacă, întrucât preşedintele Voronin nu va mai avea dreptul să candideze pentru un nou mandat. Alţi comentatori văd în cele întâmplate o manevră a Moscovei, care şi-ar dori, la Chişinău, un lider mai instruit şi mai previzibil decât Voronin. O a treia categorie de analişti invocă un scenariu pus la cale de americani şi europeni, avându-l ca vârf de lance pe Marian Lupu, singurul din PCRM cu care aceştia se pot înţelege în aceeaşi limbă (speaker-ul e vorbitor de franceză şi engleză). În sfârşit, nu este exclus să auzim, cam pe la toamnă, după perioada concediilor, şi o retractare din partea dlui Lupu, care va pretinde că a fost victima unor răstălmăciri ale presei.
Indiferent de scenariile vehiculate, problema este cum va profita Opoziţia de această evidentă fisură apărută în tabăra Puterii? Deocamdată, nu profită sub nici o formă. În Consiliul Municipal Chişinău, acolo unde se experimentează, ca într-un laborator de studiu, capacitatea democraţilor de a coopera în perspectiva alegerilor parlamentare, momentan se poartă lupte grele pentru posturi şi poziţii de influenţă. Asta lasă loc pe scena politică basarabeană celor mai variate evoluţii. În bine sau în rău.