Societatea cehă este foarte stabilă în opţiunile ei politice, este o societate profund structurată, ceea ce înseamnă că orice persoană care se consideră lider de opinie, o autoritate, este o 'autoritate' doar pentru o anumită grupare sau categorie socială. Nu există în Cehia persoane-guru de nivel naţional (7)

- În România, Alianţa Civică este o organizaţie ce se vrea un fel de "voce morală" în politică. Ea încearcă să se situeze deasupra partidelor, să le sancţioneze devierile antidemocratice.

- În Cehia nu există aşa ceva. Cine să aleagă un asemenea for, după ce principii? Cehii sunt o naţiune destul de sceptică, nu foarte patetică, şi cred că multora dintre ei le-ar fi ruşine să pretindă rolul unor senatori viageri care să determine nivelul de moralitate al societăţii. Aici există oameni care sunt respectaţi, care se bucură de autoritate, dar dacă cineva i-ar îndemna să se autopromoveze într-un consiliu care va decide ce e "bine" şi ce e "rău" în societate, eu cred că ei ar refuza această propunere. Pentru acest scop există Biserica, care mai joacă un anumit rol, deşi Cehia este cea mai ateistă ţară din Europa. Pur şi simplu aici valorile sunt puţin de alt ordin. Când Papa de la Roma a vizitat Praga, el a spus că Polonia e o ţară catolică, dar în Cehia e mult mai înaltă percepţia asupra aşa-numitelor valori cetăţeneşti, care sunt mult mai respectate. Ele au stat înaintea tradiţiilor confesionale: doar 20 % din cehi îşi atribuie o religie sau alta.

- Da, sunt şi lideri de opinie. Dar problema constă în faptul că societatea cehă este deja profund structurată, ceea ce înseamnă că orice autoritate de acest fel este o "autoritate" doar pentru o anumită grupare sau categorie socială, nu există în Cehia persoane-guru de nivel naţional. Singurul care poate fi considerat mai apropiat de acest statut este preşedintele Havel. Susţinerea de care se bucură el este cam de 50% . Asta e şi mult, şi puţin. Deşi nu este un "guru" pentru întreaga populaţie a ţării, un suport naţional de 50 la sută pentru un preşedinte în Europa de azi este un indiciu destul de bun. Constituţia îi rezervă prerogative foarte limitate, însă Havel dispune de o autoritate incontestabilă care îi permite să forţeze cadrul funcţiei sale. De fiecare dată când el încearcă să se amestece mai mult în viaţa publică, să dea indicaţii sau să facă reproşuri unor politicieni, să sprijine anumite persoane, popularitatea de care se bucură preşedintele scade. Şi invers: în perioade în care preşedintele este mai mult absent, susţinerea lui creşte. Un paradox.

Pe ansamblu, societatea cehă este foarte stabilă în opţiuni. Toate sondajele arată că numărul general al cetăţenilor orientaţi pe dreapta a rămas timp de 10 ani neschimbat. Acum la putere se află social-democraţii lui Miloљ Zeman, dar ei pot guverna numai datorită "acordului de opoziţie" încheiat cu partidul ex-premierului Klaus, de dreapta. De stânga sunt 30%, de dreapta 45%, restul un fel de "centrişti" sau adepţi ai extremelor. Această proporţie în ultimul deceniu nu s-a schimbat niciodată în mod radical. Primele alegeri au fost câştigate de Forumul Civic şi putem să nu le luăm în consideraţie. Dar în 1992 au învins partidele de dreapta, în '96 tot dreapta, victorioasă, a format o coaliţie care s-a destrămat după doi ani, şi Klaus a părăsit postul de premier. În '98 partidele care rupseseră coaliţia au acumulat împreună 102 mandate, iar cei de stânga 98. Taberele adepţilor principalelor partide ceheşti alcătuiesc patru mari blocuri. 15% au comuniştii, dacă e să-i consideri un bloc. Social-democraţii lui Zeman au obţinut la ultimele alegeri aproximativ 33%, iar acum se află la 25%, şi până la viitoarele alegeri mai sunt doi ani. Partidul lui Klaus a câştigat în cadrul aceluiaşi scrutin 28% şi se menţine la aceeaşi cotă. Coaliţia de centru a unor grupări mai mici, gravitând în jurul preşedintelui Havel şi a anturajului său, adună un procentaj de 20%. De aceea, având în vedere această înţepeneală politică pe blocuri, a şi fost nevoie de inventarea numitului acord Zeman-Klaus, pentru ca un guvern minoritar social-democrat să poată funcţiona. Legile în parlament sunt adoptate foarte repede, acum vine un adevărat torent de legi privind integrarea europeană şi parlamentarii nu au o clipă de odihnă.

- Eu m-aş abţine de la note. În perioada mandatelor sale au existat şi acţiuni corecte, absolut necesare, şi erori, care sunt recunoscute, practic, de toată lumea. E greu să evaluezi cu o măsură unică prestaţia sa ca preşedinte. Depinde de optica observatorilor care se încumetă să judece. Sigur este că rolul său internaţional a fost mult mai bine jucat decât rolul pe plan intern. Ca simbol al statului ceh, Havel este privit afară foarte bine, este admirată integritatea sa moralã. Pe plan intern traiectoria preºedintelui nu pare la fel de... rectilinie. El a manifestat prea mult subiectivism, simpatii personale, în speţă pentru unele partide mici care l-au sprijinit. Multe dintre aceste partide mici azi nu mai există, deci cum puteai să acorzi credit unor partide care s-au dizolvat în câţiva ani? Aşa s-a "evaporat" partidul liberal-democratic, a dispărut partidul lui Jiřн Dienstbier, numit şi al "democraţilor liberi", a dispărut partidul ODA - adică Alianţa Civic-Democrată etc. Este discutabilă contribuţia lui Havel la demiterea cabinetului Klaus. Privind retrospectiv, nu este prea clar dacă Havel nu ar fi putut juca un rol mai constructiv în politica internă. Istoria va judeca cu mai multă limpezime. Eu cred că, în principiu, într-un bilanţ al preşedinţiei lui Havel, partea pozitivă prevalează, pentru că a avea o figură cu un prestigiu ca al său în fruntea statului, într-o perioadă de tranziţie, este un mare noroc.