|
"Procesul comunismului" şi dilemele lui
- Domnule Fistein, în continuarea aceleiaşi teme, am dori să vă întrebăm dacă socotiţi posibil şi necesar un proces al comunismului. Am auzit recent că o acţiune judiciară de acest gen se va organiza la Vilnius, în Lituania. Dar un Nьrnberg propriu-zis asupra comunismului ca sistem nu a avut loc. Ce opinie aveţi: e necesar, e posibil?
- Nu există nici în această problemă o opinie unică şi nu poate exista. Dacă o luăm din punct de vedere legislativ, Cehia a fost singura ţară care a adoptat legea privind caracterul ilegal al regimului comunist, tot în acelaşi an, 1991. Pe de altă parte, aşa cum un proces asupra unor idei sau teorii este puţin probabil şi nu duce nicăieri, şi această lege a avut mai curând un caracter moral, un efect psihologic. Partidul Comunist în Cehia nu a fost interzis, el este singurul în Europa Centrală care nici măcar nu şi-a schimbat denumirea: "Partidul Comunist al Cehiei şi Moraviei". Încât deşi regimul comunist a fost declarat nelegitim şi criminal, a interzice partidul comunist este foarte greu. Această problemă stă în toate ţările democratice. Nemţii, de exemplu, au discutat despre interzicerea fostului Partid Socialist Unit şi tot nu au făcut-o. S-a considerat că astfel comuniştii sunt trimişi în clandestinitate, oferindu-li-se cununa de martiri. În Cehia trăieşte încă un număr mare de deţinuţi politici ai puşcăriilor comuniste. Şi nu mă refer la cei vreo 20 de disidenţi mai proeminenţi din ultima fază a regimului, ci la anii '50, de stalinism feroce, când fuseseră încarceraţi zeci şi sute de mii de oameni, din "vechea lume", în plin război împotriva "duşmanului de clasă". Asociaţia Victimelor Comunismului în Cehia numără vreo 15 mii de supravieţuitori. Ei sunt foarte nemulţumiţi de faptul că comuniştii nu au fost aduşi în faţa unui tribunal precum cel de la Nьrnberg. Poziţia lor morală poate fi înţeleasă. Părerea mea personală este că acest lucru este aproape imposibil de realizat. Toate ţările din Est trec printr-o complicată perioadă de transformări. În Germania situaţia era mai uşoară: ţara fiind sub ocupaţie la sfârşitul războiului, puteai să-i reeduci pe nazişti în puşcării sau lagăre. Germania fusese înfrântă în război. Or, aici nu poţi stabili un regim de ocupaţie sau carantină. Procesul de tranziţie este un proces dureros, legat de o provizorie scădere a nivelului de trai. În Cehia, o scădere semnificativă a standardului de viaţă nu s-a produs, dar o anumită erodare a gradului de asigurare socială a fost inevitabilă, s-au închis întreprinderi, au apărut şomeri etc. În aceste condiţii un proces împotriva comuniştilor ar avea un rezultat contrar, întrucât ei tocmai că ar profita de pe urma acestor greutăţi ale tranziţiei, prezentându-şi regimul lor ca unul stabil şi social. Cehoslovacia, nu uitaţi, a fost o ţară destul de bogată în timpul comunismului, nu ca Mongolia, de exemplu. Ţara era dezvoltată, nivelul mediu era ridicat, chiar şi austriecii şi nemţii veniţi în vizită aici constatau că în Cehoslovacia e greu să faci revoluţie pentru că lumea e destul de asigurată: 90 la sută din populaţie are case, vile, autoturisme. Să condamni azi comuniştii ar fi contraproductiv, după părerea mea. Asta le-ar mări doar ratingul, comuniştii au în Cehia o popularitate relativ mare: 15 la sută, iar în Parlament deţin 13 %.
- Ce factori contribuie la menţinerea acestor adeziuni în favoarea lor? Ce straturi ale populaţiei îi susţin?
- În primul rând, exclusiv cei care şi-au pierdut stabilitatea socială ca urmare a transformărilor recente, foştii funcţionari comunişti şi familiile lor, oamenii bătrâni în general. Dar a apărut, ca în toate ţările occidentale, o anumită categorie de tineri de stânga, radicală. Chiar aceşti tineri care au provocat tulburările de stradă în zilele forumului FMI şi al Băncii Mondiale de la Praga fac parte fie dintr-o organizaţie anarhistă, fie sunt membri în vreo mişcare de orientare comunistă, indiferent de porecla ei. Ea se poate numi "Alternativa socialistă" sau "Tineretul comunist": este ca la Paris, ca la New York. Sunt adolescenţi nemulţumiţi de capitalism, de globalizare, care îi citesc cu asiduitate pe aceiaşi clasici marxişti sau pe autorii de stânga contemporani. Ei au contacte strânse cu PC. Mai puţin veţi întâlni printre susţinătorii comuniştilor oameni de vârstă medie, care au reuşit în afaceri, sau intelectuali. Partidul comunist în Cehia are resurse de aderenţi importante. Pe timpuri el număra 1,5 mln membri şi acum este cel mai numeros din ţară, cu aproape 150 mii de membri ce nu şi-au abandonat vechile carnete de partid. Majoritatea celorlalte partide din Cehia sunt partide "electorale", precum în Statele Unite. Adică, partidele există ca orientare politică, dar ele nu au o bază mare de cotizanţi Două dintre cele mai importante partide în Cehia au rămas de pe timpurile Frontului Naţional, de dinainte de 1989 - Partidul Comunist şi Partidul Popular Catolic. Aşa-zisul Front Naţional reunea câteva partide sub egida comuniştilor. Dintre acestea, Partidul Popular Catolic este mai numeros decât noile partide, apărute după '89. El are 60 mii de membri, în timp ce Partidul Civic-Democratic al premierului Vaclav Klaus doar 22 mii.
|