Societatea cehă este foarte stabilă în opţiunile ei politice, este o societate profund structurată, ceea ce înseamnă că orice persoană care se consideră lider de opinie, o autoritate, este o 'autoritate' doar pentru o anumită grupare sau categorie socială. Nu există în Cehia persoane-guru de nivel naţional (6)

Intelectualii împotriva politicianismului: o cruciadă pierdută

- Mai are azi intelighenţia cehă o pondere semnificativă în viaţa politică? Se înscriu oare ideile, opţiunile, idealurile sale în făgaşul îngust al realpolitic-ului? Apartenenţa la un partid sau altul este singura cale de a influenţa treburile publice, sau este de preferat ca intelectualii să rămână membri ai societăţii civile?

- Când spuneţi că ar fi de preferat ca intelectualii să rămână în cadrul societăţii civile, deja exprimaţi o părere. Şi eu pot fi de această părere. Dar mai întâi ar trebui să clarificăm sensul cuvântului "intelighenţie". Dacă vorbim de intelectualii de creaţie este una, dacă vorbim despre intelectuali la modul general, ca despre cetăţenii cu studii superioare, este cu totul altceva. Aceste categorii s-au separat. Intelectualii de creaţie reprezintă acea parte a societăţii civile care, de regulă, este nemulţumită de viaţa de partid şi încearcă să se manifeste - a încercat până anul trecut - în cadrul unor diverse iniţiative care exprimau protestul lor faţă de politicianism. Aceste grupuri nu au obţinut o rezonanţă civică importantă. Au existat două mari iniţiative în cursul anului trecut, stimulate într-un fel de aniversarea a X-a a "revoluţiei de catifea". Prima s-a numit Impuls-99, în vara lui 1999, a doua, Mulţumim, plecaţi!, în toamna aceluiaşi an. Ambele iniţiative s-au dovedit destul de neputincioase din punct de vedere politic şi nu au putut să determine schimbări semnificative în viaţa publică sau mutaţii ale opţiunilor electorale - or, aceasta cred că era miza lor principală. Dar aşa cum alegătorii se conduc în opţiunile lor de situaţia economică concretă, adică de acest realpolitic de care vorbeaţi, mari schimbări nu s-au produs. Prima iniţiativă, Impuls-99, era formată propriu-zis de intelectuali. Practic aceasta a fost o convocare a fostelor cercuri disidente: scriitori, jurnalişti, oameni de cultură. Din păcate, în pofida promisiunii lor de a veni cu idei noi pentru uzul partidelor politice, aceşti oameni nu au reuşit să formuleze o ofertă principial nouă, nici economică, nici socială. A doua mişcare, Mulţimim, plecaţi!, a fost mai curând una de tip negativist şi ca orice mişcare negativistă, de vreme ce nu a reuşit să disloce politicienii primului contingent postcomunist, ea nu a putut provoca apariţia unui nou val şi s-a stins repede. Încât, dacă la prima lor demonstraţie, organizată încă în siajul aniversării deceniului de la "revoluţia de catifea", au participat 80 mii de oameni, la a doua demonstraţie, care a avut loc cu două luni mai târziu, au venit numai 200 de persoane. Practic, în Cehia politica se desfăşoară în cadrul partidelor. Nu cred că se poate trage de aici concluzia că societatea civilă în Cehia ar fi slabă. Pentru că societatea civilă nu exclude partidele, ele constituie singurele elemente articulate ale aspectelor politice inerente societăţii civile. Pentru că e puţin probabil să aştepţi de la uniunea farmaciştilor, de pildă, sau de la asociaţia prietenii animalelor, care fac parte şi ele din societatea civilă, o activitate politică susţinută. Asta pentru că aceste ONG-uri, căci nu sunt altceva, sunt formate după cu totul alte principii. Clubul numismaţilor nu adună doar oameni de o anumită orientare politică. Aşa că, în fapt, numai partidele sunt chemate să elaboreze idei politice. În Cehia s-a întâmplat ca societatea civilă să devină în ultimul timp un instrument de luptă împotriva partidelor politice, dar nimeni nu a putut - şi aici e problema - formula ce se are în vedere prin noţiunea de "calitate" a societăţii civile. Pentru că indicele cantitativ arată că în Cehia, raportat la numărul populaţiei, există mai multe organizaţii obşteşti decât în Norvegia sau Israel. Acum doi ani, în cadrul unei conferinţe consacrate societăţii civile cu participare americană, o reprezentantă a unui comitet guvernamental ceh spunea că în ţară sunt înregistrate 82 de mii de ONG-uri şi nu este clar dacă aceasta e mult sau puţin pe cap de locuitor, şi care este criteriul de apreciere. Sunt multe organizaţii obşteşti în Cehia care se ocupă de probleme apropiate politicului: asociaţii pentru drepturile omului, sau ale minorităţilor naţionale. Sunt câteva zeci de organizaţii de ţigani, zeci de organizaţii ecologice sau organizaţii care vizează drepturile omului în diversele lor aspecte. De exemplu, în timpul acestor demonstraţii antiglobalizare de la Praga, au fost prezente aşa-numitele patrule civic-juridice, care monitorizau acţiunile poliţiei (filmând cu camera video) şi pe urmă făceau publice aceste analize. De aceea, e greu de spus dacă asemenea manifestări ţin de o societate civilă matură sau dacă mai e nevoie de ceva. Dacă mai sunt lipsuri, în ce constau ele, ce forme ar mai trebui să existe? Nimeni nu cere anularea partidelor politice - chiar dacă se spune cã partidele politice deformeazã voinþa alegãtorilor, reflecþiile pe aceastã temã sunt la modã -, totuºi nu se merge mai departe, întrucât nu este clar cum altfel... nu să conduci această societate, ci cum să o administrezi? Cum, de pildă, să formezi guvernul, în baza căror premise? În sensul acesta în Cehia nu a fost inventată o alternativă reală la partidele politice, la fel, nu s-a luat în calcul o conducere directă din partea preşedintelui, care ar mirosi a dictatură.