|
Este important să luăm în calcul şi atitudinea tinerilor faţă de schimbările din ultimii ani. Cred că tinerii cehi cu vârsta până în 20 de ani nu se deosebesc cu nimic de confraţii lor din Occident. Ei nu sunt afectaţi de ideologia comunistă, învaţă limbi străine, călătoresc şi ştiu că performanţa şi valoarea individuală este preţuită în societatea de azi. Cât despre solidaritatea de altă dată, cred că tocmai azi avem o coeziune socială reală, conştientă şi asumată, nu una mascată, cum era în comunism. Există pe de altă parte, desigur, şi destule insule de egoism, de individualism, dar aceste aspecte se vor diminua cu timpul, în favoarea unei noţiuni pe care începem să o însuşim: "responsabilitatea personală".
- Doamnă Šustrova, ţara Dv. are o importantă tradiţie a laicităţii, activitatea cultelor religioase în Cehia este destul de marginală şi sobră. Cu toate acestea, spre deosebire de noi, unde tam-tamul ortodox este foarte prezent, la Dv. există o coeziune umană pe care nu o întâlnim în ţările ortodoxe, unde tocmai biserica ar trebui să-şi asume misiunea de consolidare a unui spirit comunitar. După ce reguli funcţionează această solidaritate cehă? Cum aţi comenta observaţiile noastre?
- În perioada comunistă biserica în Cehia a fost metodic distrusă şi marginalizată. Cu toate acestea, se poate afirma că şi la noi biserica a colaborat cu puterea, deşi această colaborare a fost mult mai discretă decât cea pe care a avut-o biserica ortodoxă. Dumneavoastră cunoaşteţi mai bine fenomenul, pentru că aparţineţi ortodoxiei. Însă ceea ce a rămas nealterat din biserica cehă în vremea comunismului a avut un comportament, aş spune, exemplar pentru societatea noastră. Şi acest lucru s-a văzut mai ales în ultimii ani ai comunismului. Primul nume care-mi vine în memorie este cel al cardinalului Tomašek, o figură emblematică pentru imaginea bisericii, foarte apreciat de oameni. Îndată după '89 s-a crezut că biserica va avea o mare influenţă. Primul speaker al Forumului Civic a fost un preot, Vaclav Malэ, căruia comuniştii i-au interzis să profeseze timp de 50 de ani. Însă evenimentele ulterioare au demonstrat că generaţia aceasta de slujitori ai bisericii, chiar dacă bine intenţionaţi şi respectaţi de societate, nu se pot orienta în noile condiţii, nu ştiu cum să rezolve diferitele probleme ale vieţii. Oamenii simpli se descurcă mai bine, au mai multă iniţiativă şi pricepere. S-au constituit societăţi de caritate care ajută diferite grupuri sociale mai defavorizate, cum ar fi ţiganii. Iniţiativa credincioşilor simpli e mai importantă decât cea a Clerului.
- Scandalul de anul trecut de la televiziunea cehă a probat o solidaritate remarcabilă a ziariştilor. În acest sens, ce ne puteţi spune despre condiţia şi impactul mass-mediei în societatea cehă de azi? A devenit presa a patra putere în stat? Mai există pericole pentru libertatea de expresie în Cehia?
- Cred că pericolele la adresa libertăţii presei nu au dispărut cu totul în Cehia. Politicienii noştri doresc să aibă o imagine foarte pozitivă în faţa electoratului, de aceea ei tind să controleze presa, în special televiziunea, care rămâne un mijloc foarte eficient de propagandă. În acelaşi timp, cred că solidaritatea societăţii civile cu jurnaliştii protestatari de la televiziune mai demonstrează şi un alt aspect al problemei, mai puţin vizibil. Valul de critici a fost atât de consistent şi pentru motivul că o mare parte din electorat nu se mai regăseşte, pur şi simplu, nu se consideră reprezentată în Parlament. Coaliţiile care s-au format în legislativul nostru după alegeri, unele de-a dreptul surprinzătoare, au făcut să dispară orice demarcaţie clară între doctrinele pentru care au votat unii dintre alegători. Unii au votat pentru cei de dreapta, iar aceştia la rândul lor au încheiat o coaliţie prietenească cu cei de stânga. Şi-au împărţit portofoliile, frăţeşte, în văzul lumii: Zeman este prim-ministru, iar Klaus preşedintele Parlamentului. Multă lume se simte înşelată. Cred că şi acest mesaj ar fi trebuit să-l citească politicienii noştri cu prilejul acelor demonstraţii din Vaclavskй naměstн, la care au participat zeci de mii de oameni.
În câteva săptămâni vor avea loc alegeri la Televiziunea publică cehă. E un moment foarte important, pentru că de felul cum va funcţiona televiziunea publică depinde foarte mult mersul lucrurilor în societatea noastră. Şi în plan profesional alegerea noului director al televiziunii este importantă, pentru că instituţia aceasta mi se pare destul de slabă, vetustă în comparaţie cu standardele internaţionale în materie. Ceea ce se întâmplă acum acolo, când de aproape un an de zile toţi se află în posturi provizorii, este inacceptabil. Nimeni nu-şi asumă răspunderea şi evoluţia acestei instituţii în plan profesional este jalnică.
Pentru a rezuma răspunsul meu, voi spune că dincolo de orice încercare a puterii de a subordona televiziunea, libertatea de expresie şi-a cucerit un teren foarte vast şi cred că o restauraţie nu mai este posibilă la noi. Societatea civilă nu va permite pur şi simplu o restauraţie.
|