Lecția Poloniei

Agenția Reuters a difuzat acum doua zile o știre potrivit căreia raportul final al anchetei efectuate de autoritățile rusești pe marginea accidentului aviatic de la Smolensk, din 10 aprilie 2010, în care au murit 96 de oficiali polonezi, inclusiv președintele Lech Kaczynski și soția sa, îi face integral responsabili pe piloții avionului, care ar fi ignorat avertismentele emise de turnul de control. Comandantul echipajului ar fi luat decizia eronată de a ateriza sub presiunea politicienilor de la bord, în speță a președintelui.

ÃŽn lunile care s-a scurs după „cel de-al doilea dezastru de la Katyn”, autoritățile de la VarÈ™ovia au subliniat în repetate rânduri că în pofida suspiciunilor ce planează asupra circumstanÈ›elor accidentului, Polonia trebuie să continue dialogul cu Rusia. Valul de sinceră compasiune din partea ruÈ™ilor simpli față de tragedia poloneză oferea celor două părÈ›i nesperata ocazie să-È™i depășească divergenÈ›ele istorice. Dar cum poÈ›i avea un dialog normal cu o È›ară care nu-È›i împărtășeÈ™te valorile?, m-am întrebat, ascultând îndemnul polonez la reconciliere. Nu înseamnă să închizi ochii asupra fărădelegilor pe care le săvârÈ™eÈ™te această putere străină È™i, în consecință, să-i accepÈ›i comportamentul incorect, tendenÈ›ios în raporturile bilaterale? Ce câștiguri vei extrage din renunÈ›area, selectivă, la propriile principii?…

O falie geopolitică se întinde de la Marea Baltică la Marea Neagră, o plajă a confruntării dintre valori profund divergente: libertate versus autoritarism, drepturile omului versus „înaltele” rațiuni de stat. În Belarus, dictatorul Lukașenko a arestat chiar în noaptea alegerilor sute de oameni care protestau împotriva fraudării scrutinului. În Rusia, poliția i-a reținut pe mai mulți lideri ai Opoziției, între care pe Nemțov și Yașin, ieșiți la un miting autorizat la Moscova, pe 31 decembrie. Cei doi încercau să atragă atenția regimului Putin să-și respecte propria Constituție, așa cum făceau în anii ‘80 militanții cehoslovaci din Charta 77. Liberalii ruși au fost condamnați la mai multe zile de detenție pentru o pretinsă încălcare a ordinii publice. La Kiev, spațiul libertății de exprimare se restrânge rapid, iar fostul premier Iulia Timoșenko se află în arest la domiciliu, fiind acuzată de deturnare a banilor publici – o acțiune de răfuială politică, instrumentată de regimul Ianukovici.

Polonia a trebuit să adere la NATO și UE, ba mai mult, să ajungă o voce importantă în aceste organizații ca să audă în sfârșit scuzele Moscovei pentru masacrul de la Katyn, dar chiar și așa mai are de înfruntat nenumărate șicane și perfidii – ultimul raport al anchetatorilor ruși este puternic contestat la Varșovia. Doar implicarea unor experți internaționali ar fi limpezit datele cumplitei tragedii din aprilie trecut.

Basarabia se află È™i ea, din nefericire, pe linia de ruptură dintre Est È™i Vest, în prizonieratul geopolitic al Rusiei. Ce speranÈ›e putem avea, bunăoară, ca ziua de 28 iunie 1940 să fie recunoscută de fostul imperiu drept zi a ocupaÈ›iei sovietice? Ce-ar trebui să facă Moldova pentru ca dialogul cu Rusia să nu mai fie un discurs al umilinÈ›ei unilaterale?… Probabil, mai întâi să se împace cu sine însăși È™i să devină o naÈ›iune solidară, aÈ™a cum sunt polonezii.
________
Articol apărut în Adevărul Moldova, 14 ianuarie 2011