|
În Occident liberalismul social este foarte popular, el fiind îmbrăţişat de tot mai multe partide politice. Printre ele se numără şi partide mari cum ar fi Partidul Democrat din SUA şi Partidul Liberal-Democrat din Marea Britanie (care s-a numit o vreme Partidul Democraţilor Social-Liberali), însă tot mai multe partide social-democrate şi socialiste, pe de o parte, şi liberale, pe de altă parte, "alunecă" încet spre social-liberalism. Este cazul Partidului Social-Democrat German şi al Partidului Laburist din Marea Britanie. Şi în Europa postcomunistă social-liberalii sunt tot mai prezenţi. Cele mai mari succese le-au obţinut în Croaţia, Ungaria, Letonia şi Lituania. Preşedintele Partidului Social-Liberal din Croaţia a câştigat scrutinul prezidenţial, iar Partidul Social-Liberal din Lituania deţine majoritatea parlamentară.
Atractivitatea liberalismului social pentru societăţile postcomuniste este evidentă, or aici electoratul este unul preponderent "stângist", obişnuit cu asistenţa statului în toate domeniile vitale, dar mai ales în sfera socială. Ne-am dat seama că a veni în aceste condiţii cu un demers clasic de dreapta, fie el liberal economic, liberal radical, creştin-democrat sau conservator, este un act de curaj, dar şi de extravaganţă politică. Tocmai de aceea multe formaţiuni politice ce revendică aceste doctrine nu fac decât să speculeze nişte titulaturi sonore, însă au uneori platforme politice şi electorale mai "stângiste" decât cele ale socialiştilor.
- Domnule Serebrian, să discutăm puţin despre cele câteva categorii de politicieni existenţi astăzi în Basarabia. În primul rând, sunt politicienii care alcătuiesc vechea clasă politică democrată, proveniţi în majoritatea lor din fosta nomenclatură comunistă, reciclată, şi o seamă de intelectuali care au dezamăgit. Există comuniştii, care ne propun o restauraţie şi ne vor duce la un dezastru multilateral dezvoltat. Şi vine acum o nouă generaţie de oameni politici tineri, nepătaţi, cu şcoală bună, nedeformaţi de vechiul sistem de educaţie. Opţiunea lor, de a intra în viaţa politică, este un act de renunţare, un sacrificiu, pentru că ar fi putut pleca în Occident, cum fac atâţia dintre congenerii lor. Aceşti tineri constituie, în opinia mea, singura, adevărata speranţă a Moldovei. Lozinca: încredinţaţi puterea tinerilor! mi se pare chiar un foarte bun mesaj electoral. Ce părere aveţi Dv.?
- Nu ştiu ce să vă spun. Am uneori temerea că societatea basarabeană e prea tradiţionalistă şi are un alt portret-robot al politicianului decât cel pe care-l oferim noi. Basarabenii par să fie mai uşor seduşi de bonomia unui agronom cu burta peste curea, de tot felul de trubaduri politici zvăpăiaţi şi guralivi sau de chipul larg şi zâmbăreţ al vreunui gangster în politică. În orice caz, ne dăm seama că trebuie să depunem un efort titanic pentru a ne impune pe scena politică.
Societatea basarabeană trebuie dezvăţată de promisiuni în care ea nu crede, dar pe care, în mod ciudat, vrea să le audă
- PSL se bazează în primul rând pe intelectuali şi tineretul studios - deci oameni cu un anume grad de cultură. În opinia mea însă, principala problemă a partidului rămân ţăranii. Ei alcătuiesc, aşa cum se ştie, grosul electoratului autohton din Basarabia. Într-un anume fel se poate spune că cine îi va cuceri pe ţărani, va câştiga alegerile. Ce strategie aveţi pentru a capta lumea satelor?
- Chiar de la înfiinţarea PSL am început să lucrăm în mediul rural. Nu pot să spun că am avea nişte adeziuni spectaculoase sau că ideea social-liberală i-ar fi încântat pe ţăranii basarabeni. Ceea ce-i surprinde este că venim cu un mesaj foarte netradiţional - noi nu promitem decât ceea ce putem garanta. Societatea basarabeană trebuie dezvăţată de aceste promisiuni în care ea nu crede, dar pe care, în mod ciudat, vrea să le audă. Noi venim cu ideea că nu este obligaţiunea partidelor politice să scoată ţăranii din impasul în care se află - este în primul rând datoria lor să vrea asta şi în al doilea rând e obligaţiunea celor pe care i-au ales la 25 februarie. Noi putem doar să-i ajutăm în acest efort în cazul că ajungem la putere. De altfel, în scurt timp va apărea o broşură intitulată "Politica agrară a social-liberalilor moldoveni", redactată de dnii Valeriu Prohniţchi şi Nicolae Misail. Citind-o, cred că o să vă convingeţi că suntem unicul partid care cu mult înainte de alegeri îşi pune la punct o serioasă strategie de acţiune în mediul rural.
- Ce relaţii veţi dezvolta cu celelalte partide de dreapta? Cum vi se pare ideea constituirii unui nou partid liberal în baza celor 6 partide ce şi-au declarat recent intenţia de a fuziona la 23 septembrie? Chiar intenţionaţi, aşa cum declaraţi recent într-o conferinţă de presă, să vă alăturaţi acestui partid?
- Noi ne-am format sub semnul ideii reunificării forţelor naţionale şi, chiar dacă nu ne-a reuşit să creăm un partid prin fuziunea mai multor componente naţional-democrate de pe scena politică basarabeană, suntem oricum prima formaţiune politică din ţară apărută nu în urma unui proces de fragmentare, ci de unificare a unor actori politici. Chiar dacă cele două componente ce au stat la baza creării PSL - LCDF şi GISL - nu au avut o pondere deosebită, important a fost însuşi modul de constituire al noului partid.
|
Oleg Serebrian
Inapoi la cuprinsul numarului