Eugen Coşeriu a aprins în noi flacăra cunoaşterii (3)

- Dacă v-aţi referit la neogramatici, era tocmai întrebarea pe care voiam să v-o pun în continuare. Cei doisprezece studenţi care aţi constituit prima generaţie de discipoli coşerieni, vă regăseaţi în Şcoala neogramatică? Se ştie că şi la Leipzig, începînd cu anul 1870, a existat o atmosferă deosebită, plină de patos, dar şi de ironie. Tinerii care erau ahtiaţi de lingvistică şi-au zis mai întîi în glumă, apoi în serios "Junggrammatische Schule", adică "Şcoala grămăticilor tineri". Credeţi că a existat ceva din acel entuziasm şi la generaţia Dvs.?

- Indiscutabil. N-aş îndrăzni să mă compar nici pe mine, nici pe ceilalţi colegi ai mei cu marii lingvişti care au constituit Şcoala de la Leipzig. Dar, fireşte, după ce am acumulat suficiente cunoştinţe, ne-am dat seama de existenţa anumitor similitudini. Mie personal, cînd am aflat cum a fost la Leipzig, unde exista chiar şi un Institut de limba română sub conducerea lui Gustav Weigand, mi se părea că Tьbingen e de fapt Lipsca de la sfîrşitul sec.al XIX-lea... Atunci m-am întrebat pentru prima dată dacă nu cumva formăm şi noi o echipă care s-a constituit în jurul unui mare Profesor.

- Dat fiind că eu totdeauna am notat totul, cuvînt cu cuvînt, am avut ideea de a bate la maşină cursurile Profesorului. Imaginaţi-vă, cu mijloacele tehnice de atunci, cînd nu existau nici măcar aparate de fotocopiat. Deci, am colaţionat notiţele mele şi ale lui Narr, le-am verificat, le-am dactilografiat şi le-am multiplicat. În felul acesta a apărut mai întîi Einfьhrung in die strukturelle Linguistik ("Introducere în lingvistica structurală"), apoi Einfьhrung in die transformationelle Grammatik ("Introducere în gramatica generativг"). A treia carte a fost Die Geschichte der Sprachphilosophie von der Antike bis zur Gegenwart. Eine Ubersicht ("Istoria filosofiei limbajului. Din antichitate pînă în prezent", vol.I). După ce am constatat interesul foarte mare printre studenţii de la Tьbingen, ne-am zis: ce-ar fi să difuzăm aceste reproduceri şi în alte centre? În acest sens, am făcut propagandă pe la multe universităţi germane şi am primit comenzi. Ca să vedeţi, a existat o perioadă cînd aproape zilnic aveam două-trei comenzi, astfel încît împachetam în fiecare zi cărţile solicitate şi le expediam prin poştă. Ediţiile noastre au avut o mare rezonanţă. Fireşte, în felul acesta am cîştigat şi nişte bani, însă cel mai important lucru a fost că am făcut cunoscută teoria lingvistică a lui Coşeriu. De aceea, am putea spune că am contribuit şi noi la difuzarea integralismului incipient în Germania. Îmi amintesc că la început, cînd i-am spus Profesorului despre proiectul nostru şi i-am cerut permisiunea, el s-a uitat la noi, a zîmbit curios, dar ne-a dat voie. Cred că a avut destule ecouri la acele cărţi: pe de o parte, erau ecouri pozitive, pe de alta, a existat şi un pic de invidie din partea unor colegi profesori... Totodată, această "întreprindere" a fost şi punctul de plecare pentru G. Narr, care şi-a făcut o editură proprie, specializîndu-se în tipărirea cursurilor coşeriene. Cu timpul Gunter Narr Verlag avea să devină una din editurile celebre în Germania în materie de lingvistică şi de filologie. Colegul meu s-a făcut om de afaceri, iar eu am pregătit a doua teză de doctorat.

- Aveţi dreptate, am muncit şi noi ca şi discipolii lui Saussure. Se ştie cîte discuţii au existat şi mai există încă în jurul Cursului de lingvistică. În ce ne priveşte, şi noi ne-am bazat pe propriile noastre notiţe, nici măcar nu înregistraserăm cursurile Profesorului pe bandă magnetică. La editura lui Narr a apărut apoi partea a II-a a volumului Die Geschichte der Sprachphilosophie ("Istoria filosofiei limbajului"), îngrijit doar de el, dat fiind că eu plecasem la Cluj ca lector de germană. Din această cauză nu am mai colaborat, însă numărul cărţilor pe care le-a publicat G. Narr a crescut cu timpul foarte mult. În afară de studiile fundamentale ale lui Coşeriu referitoare la lingvistica generalã ºi cea funcþionalã, la Gunter Narr Verlag au apãrut cele cinci volume omagiale Logos Semantikos (1981), alte trei volume Energeia und Ergon (1988) ºi Die Sachen sagen, wie Sie sind... E.Coseriu im Gesprдch (1997).

Pagina precedentă

1 2 3 4 5 6

Următoarea pagină