Cartea basarabeană între Frankfurter Buchmesse şi Chişinău

Vitalie Ciobanu: - Gheorghe Erizanu, te-ai întors de curând de la Târgul Internaţional de Carte de la Frankfurt pe Main, unde ai reprezentat Editura Cartier pe care o conduci. Ce alte edituri din Moldova au participat la "Frankfurter Buchmesse"? Aţi mers separat sau în cadrul Asociaţiei NOI?

Gheorghe Erizanu: - Am fost şase edituri din Republica Moldova care şi-au prezentat cărţile de ultimă oră, în majoritate literatură didactică. Le voi enumera: Arc, Cartier, Museum, Prut Internaţional, Ştiinţa şi Tehnica-Info. Primele cinci alcătuiesc nucleul Asociaţiei NOI, edituri care în ultimii ani s-au deplasat cu regularitate la Frankfurt. Editurile de stat din Moldova au lipsit, dar la deschiderea Târgului a venit ministrul Culturii de la Chişinău, dl Ghenadie Ciobanu, care a participat la un colocviu al miniştrilor culturii din ţările europene. La Frankfurt am intrat în posesia unui Raport întocmit de Uniunea Europeană, după părerea mea destul de riguros şi pertinent, privind situaţia cărţii în Republica Moldova. Noi vom insera Raportul în traducere românească în Revista cărţilor - publicaţia noastră de specialitate - pentru a-l face cunoscut tuturor oamenilor interesaţi din Moldova, vom avea şi comentarii pe marginea Raportului, care este al doilea de acest tip, după un document similar, adoptat în 1994. Raportul de acum a fost elaborat în bună măsură graţie insistenţelor Asociaţiei NOI, multe probleme din primul Raport fiind soluţionate tot datorită eforturilor noastre pe lângă autorităţile statului. De atunci a apărut Legea Cărţii, care nu exista la început, şi scutirea de TVA, pe care trebuie să o obţinem în fiecare an prin Legea Bugetului. Sper ca şi în 2001 să beneficiem de aceleaşi avantaje. În cadrul T`rgului, noi, basarabenii, am discutat nişte idei de colaborare cu dl Gabriel Liiceanu, noul preşedinte al Asociaţiei Editorilor Români, în aşa fel ca anul viitor să ne prezentăm la Frankfurt sub acelaşi pavilion.

Vit. C.: - Care au fost condiţiile de participare ale editurilor din Moldova? S-a mers pe aceeaşi idee, a facilităţilor "pentru săraci", ca în alţi ani, sau aţi avut parte de un tratament egal cu ţări mai prospere şi mai cotate?

Gh. E.: - Nu putem fi trataţi în acelaşi mod, pentru că nu ne putem compara cu editurile mari, din ţări importante, de limbi de circulaţie internaţională, care dictează piaţa. Am beneficiat de sprijinul Oficiului Relaţii Internaţionale al Târgului de la Frankfurt pentru spaţiu. O parte din cheltuieli şi le-a asumat, de asemenea, Fundaţia SOROS din Moldova. Pe de altă parte, este adevărat că volumul de facilităţi de care am beneficiat cu 2-3 ani în urmă s-a micşorat în timp. Senzaţia dominantă este că noi, editorii de la est de Prut, nu avem o deschidere spre Occident, ci din contra, în ultimii ani senzaţia "cortinei de catifea" s-a accentuat. Acelaşi lucru îmi spunea şi unul dintre organizatorii Târgului de la Frankfurt.

Vit. C.: - Moldova este percepută mai mult ca făcând parte din spaţiul post-sovietic decât ca o ţară care vrea să se integreze în Europa, sau e vorba de propriile noastre greşeli, inconsecvenţe?

Gh. E.: - Noi, editorii, plătim oalele sparte ale guvernanţilor moldoveni. Mentalitatea mielului care suge la două oi este o conduită extrem de nocivă pentru o ţară ca Moldova, care trebuie să se hotărască repede cărei lumi doreşte să-i aparţină: Europei sau zonei de influenţă ruseşti, asumându-şi consecinţele de rigoare.

Vit. C.: - Cu ce rezultate v-aţi întors de la Frankfurt? Aţi avut şi vânzări, lansări de carte?

Gh. E.: - Nu am avut vânzări şi lansări de carte la Frankfurt. Târgul în general se face mai ales pentru vânzările de copyright-uri, care sunt prea scumpe pentru noi. În relaţiile cu Occidentul, între o editură din Bucureşti şi una din Chişinău, întotdeauna mai dezavantajată iese ultima. Cu toate acestea, sperăm să obţinem nişte contracte noi pentru Cartier, pe lângă altele deja existente, şi anume cu Editura Seuil din Paris şi cu Editura Universităţii Cambridge, cu care am purtat discuţii la Târg. Avem nişte proiecte, dar ele vor fi vizibile atunci când se vor solda cu nişte cărţi editate. E foarte greu să deschizi uşi noi. La Frankfurt, am încercat în premieră o apropiere dintre editurile din Moldova şi editurile germane, întrucât Moldova s-a orientat până acum, prin programele Fundaţiei SOROS, către editurile din spaţiul anglo-saxon şi spre editurile franceze. În vara anului viitor vom avea o întâlnire la Bucureşti cu reprezentanţi ai editurilor din Germania. Sunt şedinţe anuale la care nu am participat înainte.

Vit. C.: - Apropo de copyright-uri. Partenerii vestici nu se arată dispuşi să le vândă la preţuri mai mici, înţelegând faptul că situaţia editurilor basarabene este mai grea decât a celor din România?

Gh. E.: - O editură occidentală nu face diferenţă între România şi Republica Moldova, atunci când vinde drepturile de autor: pentru Europa de Est se aplică acelaşi standard, unul ceva mai scăzut. Sigur, un standard în mod inegal accesibil, dar aceasta este deja problema noastră.

1 2 3 4

Următoarea pagină