|
Două soluţii la criza de legitimitate a Republicii Moldova
Dincolo de caracterul prezumţios şi stupefiant al afirmaţiilor citate, ar trebui să-l întrebăm pe dl Corbu şi publicaţia care îi găzduieşte cu atâta generozitate articolele, care sunt valorile şi tradiţiile moldovenismului, "batjocorite de unionişti", pentru care dânºii pledeazã cu atâta ardoare?... Câteva poeme de Andrei Lupan, trecute la secţiunea literatură proletcultistă în orice manual onorabil editat după 1991, sau scrierile lui Ion Druþã, care, deºi autorul lor este de altã opinie, au intrat totuºi, cel puþin unele dintre ele, în patrimoniul literaturii române, de o parte ºi alta a Prutului?... Cum ar putea să ne facă dl Corbu să vedem în ideologia pentru care transpiră altceva decât o teorie aberantă şi rudimentară, exprimată, fie şi într-un limbaj ceva mai elevat azi decât bâiguiala lui I. D. Ceban, o teorie cu care s-a încercat sub sovietici asasinarea memoriei istorice în rândul populaţiei româneşti majoritare din Basarabia, iar în prezent se vrea menţinerea la putere a unei clase de privilegiaţi corupţi, în beneficiul intereselor ruseşti în regiune? Deşi dl Corbu invocă dreptul la opinie propriu democraţiei - drept de care nimeni nu l-a deposedat după 1989, cu singura deosebire că l-au obţinut şi alţii - textele sale nu sunt nici pe departe atât de inocente, precum pretinde. Ele răspund unei comenzi politice, a cărei execuţie îi oferă posibilitatea să-şi justifice "activitatea ştiinţifică" din perioada regimului comunist, atunci când nu ar fi putut cita din autori interbelici sau occidentali, decât cu voie... de la poliţia secretă.
Cum a fost posibilă apariţia acestor texte care încearcă resuscitarea unor stafii ideologice, pe care le-am crezut definitiv îngropate? Simplu. Pentru că identitatea românească nu a fost readusă în legalitate în statul independent Republica Moldova. Criza de identitate naşte o criză de legitimitate, care poate fi rezolvată în două feluri: ori recuperând originea românească a locuitorilor acestui ţinut, pusă la index în perioada postbelică, ori fabricându-le o altă identitate, pe baza unui specific regional. Am ratat unirea în 1991, acum suntem pregătiţi să compromitem independenţa şi, pe cale de consecinţă, integrarea în Europa. Am menţionat şi cu altă ocazie că existenţa Republicii Moldova nu este subminată de recunoaşterea identităţii sale româneşti, cum pretind autorităţile de la Chişinău; s-au mai văzut naţiuni cu două state pe teritoriul lor: Germania, între 1945-1990, Coreea după 1948, deşi cauza acestor diviziuni rezidă în faptul că cele două "părţi" ale unui întreg de bază împărtăşeau sau împărtăşesc în continuare seturi de valori diferite - nu alta este situaţia României şi Republicii Moldova. Tocmai menţinerea "moldovenismului" şi românofobiei la rang de politică oficială ne scoate din aria Europei şi ne livrează Rusiei. În acest context, nu unirea cu România este prioritară - un act politic supus unor multiple condiţionări interne şi externe - ci salvarea identităţii naţionale a românilor de la est de Prut, periclitată de influenţa rusească, şi păstrarea direcţiei de integrare europeană: acesta ar fi rostul, cinstit, al unui stat ca Republica Moldova, care nu va putea oferi siguranţă şi prosperitate cetăţenilor săi decât îmbrăţişând modelul de civilizaţie occidental. Or, Moldova este pe cale de a deveni un fief electoral comunist, cu perspective de integrare europeană apropiate de zero.
Ghetto-izarea spaţiului public
Şi cum să fie altfel? De câţiva ani, o dată cu topirea elanului popular de la începutul deceniului nouă, "piaţa ideilor" în Republica Moldova nu mai naşte nimic în materie de gândire politică. Ziarele "naţionale" de la Chişinău abundă în crispări profetice şi îndemnuri vindicative, fără nici un efect în planul animării unei conştiinţe civice, moderne. Unionismul, îndepărtat de realitatea aplicării imediate, tinde să devină tot mai mult o proiecţie a trecutului, "biletul" de legitimare pentru un club de patrioţi, iar anticomunismul - o înverşunare fără şanse, un discurs lipsit de ecou public. În politica activă, cele două atitudini complementare nu mai contează deloc: jocurile se fac în zona partidelor de extrema stângă şi centru-stânga, care deţin majoritatea în Parlament şi pârghiile puterii executive. Nimeni şi nimic nu li se poate opune. Mass-media electronică - mijloacele de informare cu cel mai mare impact social - se află în mâinile acestor grupări. (De altfel, când vine vorba de identitatea Republicii Moldova, divergenţele politice "ireconciliabile" dintre dnii Lucinshi, Diacov şi Voronin dispar ca prin farmec, toţi devin o apă şi un pământ, adică la fel de ostili recunoaşterii comuniunii dintre românii de pe cele două maluri ale Prutului). Spre deosebire de România, unde ziarele de partid au o pondere nesemnificativă, în Basarabia domină publicaţiile partizane, chemate să execute ordinele patronilor, nu să-şi informeze corect şi imparţial cititorii. Revistele independente, cu caracter analitic, supravieţuisc din greu ori îşi încetează apariţia, cum s-a întâmplat, de exemplu, cu Arena Politicii, care evolua promiţător. Este grav că presa culturală românească nu circulă în Basarabia, şi oricum numărul celor care îşi pot permite să achite un abonament, de pildă, la România literară, Revista 22, Observator cultural, Dilema, Apostrof ş.a. - este foarte mic. Suntem din ce în ce mai izolaţi, rupţi de actualitatea politică şi culturală românească, străini de fluxul viu al dezbaterilor de idei din lumea contemporană. Exodul inteligenţelor din Moldova a luat proporţii alarmante. Asistăm la o rapidă ghetto-izare şi degenerare a spaţiului public (priviţi cum îşi articulează "ideile" parlamentarii!), care nu mai primeşte stimuli din exterior. Elitele sunt sabotate, nu există criterii de excelenţă. Adânciţi în extazieri mistice şi în bovarisme provinciale, ne scapă realitatea din preajma noastră, pentru care nu mai avem un limbaj adecvat şi o terminologie pe măsură, în aşa fel încât să o facem transmisibilă şi inteligibilă unor parteneri străini, pe al căror sprijin contăm.
|
Vitalie Ciobanu
Inapoi la cuprinsul numarului