Evenimente şi cărţi (3)

Cartea lui Oleg Serebrian pune în valoare un analist percutant şi un abil mânuitor al limbii române. Această din urmă calitate, mai ales, demontează prejudecata că în Moldova doar filologii mai pot exprima ceva coerent şi inteligibil. Autorul Politosferei reprezintã noua elită a intelectualilor formaţi după 1989, trecuţi prin şcolile Vestului şi cu o mentalitate europeană. Victoria partidului comunist în alegerile din 25 februarie ne arată limpede că soluţia la criza clasei politice moldoveneşti trebuie căutată anume în zona acestor tineri descătuşaţi la minte, ale căror studii şi analize, dacă li s-ar fi acordat atenţia cuvenită, ar fi influenţat în bine destinul post-sovietic al Republicii Moldova. După ce şi-au demonstrat aptitudinile pe terenul elaborărilor teoretice, atragerea lor în exerciţiul puterii sperăm să catalizeze evoluţiile pozitive de la noi şi să redea meseriei de politician demnitatea ce i-a fost compromisă.

Tranziţia culturii, de o parte şi alta a Prutului, în special literatura, au stat în ultimii zece ani sub semnul Târgului de Carte de la Bucureşti. Alături de anumite forme ale artei scenice, publică prin esenţa ei, sectorul editorial este singurul domeniu în care cultura s-a adaptat de bine-de rău legilor pieţei. În România, o tradiţie mai bine conservată a culturii scrise şi un public mai numeros consumator de literatură au favorizat apariţia a sute de edituri private, pentru care prezenţa la această manifestare de anvergură din capitala ţării este indispensabilă.

Şi în acest an Târgul de Carte de la Bucureşti, desfăşurat între 23 şi 27 mai, a oferit destule momente atractive. Au participat circa 250 de edituri, din ţară şi de peste hotare (Marea Britanie, Franţa, Germania şi Spania), difuzori de carte, tipografi, producători de CD-uri etc. S-au organizat dezbateri consacrate evoluţiilor în domeniu (cartea electronică), expoziţii de grafică şi fotografie, lecturi publice în faimoasa "Lăptărie a lui Enache". Au avut loc numeroase lansări de carte, dintre care, la Humanitas, amintesc volumul de memorii ale Reginei Ana a României Un război, un exil, o viaţă, lansat în prezenţa Regelui Mihai, şi Jurnalul lui Mircea Cărtărescu - o apariţie ce a stârnit un interes uriaş, precum tot ce publică acest important reprezentant al postmodernismului din România. Editura EST a lansat romanul Bătălia al scriitorului francez Patrick Rambaud, cu participarea autorului, volum distins cu premiul Goncourt. Alte titluri de succes: Studii româneşti de Ioan Petru Culianu la Editura Nemira, Deşertul pentru totdeauna de Octavian Paler la Editura Albatros, Istoria filmului românesc, 1897-2000 de Călin Căliman, la Editura Fundaţiei Culturale Rom`ne, Scrum de secol de Adrian Cioroianu, Editura Curtea Veche. Vânzările de carte au fost însă mai slabe decât în anii precedenţi, deşi s-au făcut reduceri de preţ între 20 %-50 %. În cadrul Târgului a avut loc tradiţionala deja Gală a Premiilor Asociaţiei Scriitorilor Profesionişti din România, (ASPRO), moderată de preşedintele acesteia, Ion Bogdan Lefter, eveniment ce a focalizat atenţia unanimă, fiind mediatizat în manieră occidentală.

Ca şi altă dată, la Târg au participat şi editori din R. Moldova. Este vorba de Asociaţia Pro Noi, cuprinzând editurile Ştiinţa, ARC şi Prut Internaţional, precum şi de editurile Cartier şi Litera. Acestea sunt şi singurele instituţii de profil care ocupă mica nişă rezervată la noi literaturii în limba română, pentru că în rest, aşa cum se ştie, piaţa din Basarabia este sufocată de tipărituri ruseşti. Editura ARC a obţinut prestigiosul premiu pentru cea mai bună carte românească apărută în afara graniţelor României, acordat de Asociaţia Editorilor din România. Este vorba de volumul semnat de Constantin Ciobanu şi Tudor Stavilă, Icoane vechi din colecţii basarabene.

Salutând participarea şi succesele editorilor moldoveni la Bookarest 2001, se cuvine remarcată în acelaşi timp o anumită eroare de strategie din partea acestora: lipsa lansărilor de carte la standurile basarabene. O decizie asumată din motive economice -mi s-a explicat. Lansările, susţin producătorii de carte moldoveni, se pierd în tevatura generală a Târgului, iar concurenţa e foarte mare. În plus, trebuie să ştii să atragi mass-media, unde e bine să ai "oamenii tăi", cum se spune, şi este mai greu la Bucureşti. Oricât de plauzibile ar fi aceste argumente, ele nu justifică opţiunea anonimatului. Lansările de carte conferă unei edituri un prestigiu şi renume de instituţie publică, care ştie să lucreze cu autorii, cu presa, altfel spus, care se pricepe să organizeze un eveniment monden. Editurile din Moldova vor trebui să se debaraseze odată şi odată de complexul provincialului, să demonstreze că ştiu să-şi susţină numele prin reuniuni cu invitaţi de marcă, utilizând toate ingredientele inerente unei manifestări stilate şi bine puse la punct. Târgul de Carte de la Bucureşti ar trebui folosit ca un element de strategie de editurile noastre în ce priveşte lansarea unor ediţii special concepute pentru această ocazie şi pentru promovarea unor autori din Basarabia, care şi-au dobândit în ultimii ani o anumită notorietate în România. Aşa se procedează în ţările dezvoltate. Să sperăm că editorii de la Chişinău vor şti să împrumute această experienţă şi să o aplice la ediţiile viitoare ale manifestării.

Paginè redactatè de Vitalie Ciobanu

Pagina precedentă

1 2 3