|
Dar diferenţa dintre vectorii economici şi cursurile politice externe ale Moldovei şi României este doar una dintre explicaţiile faptului că relaţiile economice şi comerciale dintre cele două maluri ale Prutului nu sunt destul de dezvoltate, în pofida faptului că au fost încheiate un acord de liber schimb şi numeroase înţelegeri de protejare a investiţiilor etc. Alături de considerentele politice şi etnopsihologice, o problemă serioasă rezidă în relaţiile interpersonale insuficient de dezvoltate. Anume aici intervine factorul cultural menţionat la începutul acestui eseu, subiectiv în esenţă, dar determinant ca importanţă. Incultura, asociată cu instabilitatea societăţii moldoveneşti, inhibă plasarea în economie a capitalurilor oamenilor de afaceri străini, dar mai ales a banilor aparţinând investitorilor din România, care nu au de depăşit bariere lingvistice pentru a înţelege esenţa societăţii noastre. De aceea nu trebuie să ne mire faptul că primul Centru Comercial Românesc din Republica Moldova s-a deschis abia acum câteva săptămâni, adică după zece ani de tatonări sfioase şi de neîncredere reciprocă crasă. Acum deschiderea acestui centru ar trebui să fie o ocazie potrivită pentru ca cercurile politice şi de afaceri din Basarabia să-şi revadă poziţiile faţă de colaborarea economică moldo-română.
Urmărind însă evoluţiile din ultimele zece luni de guvernare comunistă, nu putem trece cu vederea faptul că între Moldova şi România survine o perioadă glaciară la nivel politic, care în mod firesc a coincis cu o stagnare pronunţată pe plan economic. Este de remarcat şi pasivitatea societăţii civile şi a organelor de informare în masa faţă de subiectul relaţiilor economice dintre Moldova şi România. Nu credem că poate fi camuflată diferenţa dintre atenţia specială acordată la Chişinău vizitelor delegaţiilor ruseşti şi politeţea rece cu care sunt întâlnite cele din România sau indiferenţa puterii faţă de evenimentele culturale româneşti. Primele se consumă efervescent, cu imnuri pe care puterea şi unele organe mass-media le înalţă "colaborării moldo-ruse reciproc avantajoase", după care, în mod paradoxal, se descoperă că de multe ori documentele semnate sunt defavorabile intereselor noastre naţionale. În al doilea caz, evenimentele suscită doar într-o mică măsură interesul presei şi al analiştilor, după cum a fost chiar şi cazul recentei deschideri a Centrului Comercial Român, reflectată de către cele mai multe ziare ca o ştire minoră.
Deşi pe termen lung, volumul schimburilor comerciale moldo-române şi a investiţiilor reciproce urmează o tendinţă de creştere, în ultimele câteva luni aceste activităţi au diminuat. România rămâne totuşi unul dintre principalii parteneri comerciali ai Moldovei. Dar analizele structurale arată că volumul potenţial şi calitatea schimburilor comerciale şi a relaţiilor economice pot fi mult mai înalte decât cele efectiv realizate. Mai mult ca atât, dacă România nu ar fi atât de ferm orientată spre integrarea plenară în Uniunea Europeană şi nu ar avea de respectat anumite condiţii economice şi politice impuse de Bruxelles, atunci idea de integrare economică a României şi Moldovei ar fi destul de fezabilă. Pentru Moldova acesta ar fi un scenariu deosebit de avantajos, deoarece România posedă foarte multe resurse naturale, infrastructurale (reţea energetică şi de transport dezvoltată) şi geoeconomice (ieşirea la Marea Neagră, Dunărea ca coridor de transport european) necesare pentru buna funcţionare a economiei moldoveneşti. Problema constă atât în dorinţa elitei politice moldoveneşti de a-şi păstra influenţa şi importanţa, pe care riscă să le piardă o dată cu integrarea cu România, cât şi în absenţa unei coeziuni naţionale în interiorul Moldovei.
În plus, stereotipul "fratelui din Răsărit - mare şi bun" este atât de trainic ancorat în subconştientul guvernanţilor moldoveni, încât aceştia sunt tentaţi să împingă Moldova în tot felul de uniuni euroasiatice sau ruso-belaruse, fără a se obosi să înţeleagă natura acestor structuri regionale şi fără a lua în calcul consecinţele economice, dar şi politice, ale unor atare decizii. Este deja clar faptul că o uniune economică a Moldovei şi a României, mai ales sub auspiciile Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est, este o idee mult mai credibilă şi mai avantajoasă decât integrarea Moldovei în Uniunea Rusia-Belarus. Între Moldova şi România nu există bariere politico-geografice cum este Ucraina în cazul unei ipotetice Uniuni Rusia-Belarus-Moldova. Alături de aceasta, în calitate de candidat la Uniunea Europeană, România este beneficiarul unei serii de programe menite să reducă decalajele între nivelul ei de dezvoltare şi normele europene. O parte din acestea eventual ar putea reveni şi Moldovei, dacă relaţiile ei cu România ar fi altele. Să nu uităm, de asemenea, că în câţiva ani Uniunea Europeană va ajunge în vecinătatea imediată a Moldovei, de aceea o colaborare economică mai intensă între cele două maluri ale Prutului va pregăti "importul" în Moldova a unor standarde europene de viaţă şi va fortifica sprijinul social acordat de societate cursului de integrare europeană. Acest argument ar fi sprijinit, probabil, şi de cele câteva sute de mii de cetăţeni ai Moldovei care şi-au redobândit deja cetăţenia românească şi care, în acest fel, au recăpătat şi speranţa într-o viaţă mai bună.
Moldova este acum pe cale de a-şi epuiza resursele pentru omniprezenţa în toate structurile economice regionale posibile şi trebuie să ia o decizie importantă în ceea ce priveşte orientarea sa geopolitică şi geoeconomică. Dacă alegem integrarea mai profundă cu Rusia, declarând că această opţiune, chipurile, ar fi compatibilă cu vectorul european al Moldovei, riscăm să facem o greşeală fatală, deoarece în Europa nu se poate intra printr-un portal euroasiatic. Dacă însă integrarea europeană este pusă mai presus de orice, atunci trebuie să revedem radical politica faţă de România, ţară cu care împărţim aceeaşi cultură, istorie, limbă şi tradiţii, şi care va fi în viitor cel mai credibil promotor al intereselor moldoveneşti în Uniunea Europeană.
|
Valeriu Prohniţchi
Inapoi la cuprinsul numarului