|
Literatura braziliană are o certă recunoaştere în Portugalia şi, eu cred, şi în Europa - chiar dacă, din păcate, cel mai cunoscut scriitor al său este Paulo Coelho, care este, în opinia mea, un scriitor superficial, o reţetă lipsită de interes. Aş sublinia, în tânăra generaţie de scriitori brazilieni, pe Bernardo Carvalho şi pe Cíntia Moscovich. Există mulţi alţi scriitori interesanţi în Brazilia - totuşi, cu excepţia lui Jorge Amado, portughezii nu-i cunosc. Relaţiile noastre culturale cu Brazilia se rezumă mai ales la "telenovele" şi la muzică (Chico Buarque, Caetano Veloso, Maria Bethânia etc.).
- Inęs, am realizat că mulţi scriitori din Europa de Vest, inclusiv portughezi, au pronunţate simpatii de stânga. Pentru noi, românii, care suntem familiarizaţi cu ororile mişcărilor de extremă stângă, cu încercările lor de a materializa o utopie ideologică, această atitudine pare cel puţin stranie. Care sunt motivele orientării de stânga printre intelectualii dintr-o ţară cu un regim democratic şi cu o piaţă liberă, cum este Portugalia azi?
- În cazul nostru, ororile în acest secol au venit dinspre mişcările de extremă dreaptă, a căror dominaţie a însemnat aceleaşi fenomene - închisori, tortură, cenzură. A fi de stânga azi nu este acelaşi lucru cu a fi comunist - pentru noi este o mare diferenţă. A fi de stânga înseamnă a apăra drepturile săracilor (printr-o mai mare securitate socială şi asigurarea unor şanse egale), drepturile femeilor (la avort sau la a ridica acelaşi salariu ca bărbaţii în funcţii egale, evident) şi drepturile minorităţilor (sociale sau culturale). Dacă ne uităm în jur, putem vedea ce face "piaţa liberă" scutită de orice intervenţii din partea statului: ea pur şi simplu îi rejectează pe cei ce nu constituie "fast-food", adică un produs de consum imediat, inclusiv scriitorii.
- Ce a însemnat intrarea în Uniunea Europeană pentru ţara ta? Întrebarea mea se justifică prin faptul că România şi Moldova au de îndeplinit multe condiţii, pentru a fi primite în această organizaţie, pe care noi o privim ca soluţie la ieşirea din sărăcie şi subdezvoltare.
- A însemnat multe - eu cred cu tărie în constituirea Statelor Unite ale Europei (în variantă economică, ca şi în cea culturală şi militară). Eu cred că Europa trebuie să devină un gen de "conştiinţă etnică" a lumii, deoarece are o tradiţie a reflecţiei despre libertate şi fraternitate - şi de asemenea pentru că cele mai mari atrocităţi s-au întâmplat aici, în secolul XX. Intrarea în Uniunea Europeană a dat Portugaliei şansa unei accelerări a dezvoltării sale economice şi, de asemenea, oportunitatea de a-şi rezolva problemele istorice, precum cea legată de una dintre coloniile noastre, cea a Timorului, care fusese invadată de trupele teroriste ale Indoneziei. Desigur, banii comunitari ne-au ajutat, dar să nu uităm că la urma urmelor va trebui să plătim investiţiile Europei făcute la noi prin propria noastră contribuţie la patrimoniul comun.
- Inęs, spune-mi ceva despre activitatea ta de scriitoare. Crezi că experienţa furnizată de Trenul Literar îţi va inspira unele cărţi în viitor?
- Acum sunt foarte fericită pentru că îmi dedic tot timpul muncii de scriitor: am câştigat un grant al Ministerului Culturii şi ei îmi plătesc salariul pentru a-mi putea scrie următorul meu roman. Am publicat până acum două romane: A Instruçăo dos Amantes ("Instrucţie pentru amanţi") şi Nas Tuas Măos ("În mâinile tale"), şi am publicat o carte de eseuri, cu titlul 20 de femei pentru Secolul XX, în toamna trecută. Scopul romanelor mele, în general vorbind, este problema Timpului, Iubirii şi Ratării în societatea contemporană. Şi, fireşte, experienţa din tren a fost foarte stimulativă - deşi pentru moment, dacă veni vorba de asta, încă încerc să imaginez cum aş putea să o exprim, mai exact să o comprim, în cele 15 pagini pe care noi, ca participanţi la proiect, trebuie sã le scriem pentru volumul special care va rezulta din aceastã experienþã... Mai presus de toate, eu cred că importanţa Trenului Literar este că el ne-a pus în relaţie unii cu alţii, şi că, de acum încolo, în ce mă priveşte, sper să cunosc mai multe despre literatura din Moldova, de exemplu...
Interviu realizat de Vitalie Ciobanu
Iunie 2001,
Lisabona-Chişinău
|
Ines Pedrosa (Portugalia)
Inapoi la cuprinsul numarului