Reforma la polonezi

S-ar părea, la prima vedere, că un comentariu la o carte despre economie se încadrează destul de dificil în profilul publicaţiei de cultură Contrafort. Pentru mulţi intelectuali cuvântul "economic" se asociază cu un domeniu ce provoacă plictisul şi nu presupune nimic altceva decât aplicarea unor metode-standard pentru depăşirea anumitor situaţii de criză. Această percepţie ar fi în esenţă valabilă dacă am judeca ştiinţele economice din perspectiva rigidă care i-a fost inoculată societăţii noastre pe parcursul unei perioade istorice nu prea îndepărtate. Or, tentativele de a pune în discuţie şi, mai ales, de a priva ştiinţele economice de libertatea gândului, precum şi de solidul lor fundament filozofic, nu atestă nimic mai mult decât o ignoranţă crasă.

Anume o curajoasă gândire economică pune în valoare cartea pe care o prezint în continuare. Libertate şi dezvoltare: economia pieţei libere (Ed. Compania, 2001), semnată de celebrul economist polonez Leszek Balcerowicz, este consacrată, după cum ne anunţă autorul în cuvântul său introductiv, "problematicii libertăţii, diverselor grade de libertate, precum şi consecinţelor pe care le au variaţiile libertăţii asupra dezvoltării, îndeosebi asupra celei economice". Autorul îşi fundamentează demersul economic pe liberalism - ca filozofie şi doctrină politică - şi demonstrează o virtuozitate de maestru în modul cum operează cu conceptele de sorginte liberală. Efectuând o veritabilă apologie a libertăţii individuale şi a încrederii în virtuţile umane, autorul totuşi nu deraiază în zona ultraliberală, deoarece pentru el "libertatea optimă nu este întotdeauna libertatea maximă" (pag. 10), iar criteriul valabil pentru stabilirea limitelor libertăţii individuale este "respectarea libertăţii celorlalţi" (pag. 11).

În deplin acord cu pledoaria liberală, Balcerowicz tratează problema factorilor de bază ai dezvoltării economice, plasând în centrul analizei sale libertatea economică, cu cele două componente esenţiale: dreptul inalienabil la proprietatea privată şi libera concurenţă. După părerea lui, etatismul economic, mai ales în versiunea sa socialist-extremistă, nu a demonstrat decât o ineficienţă obiectivă, în acest sistem lipsind, prin urmare, nişte considerente credibile pentru justificarea intervenţiei masive a statului în economie. Adică, "libertatea trebuie definită în raport cu omul ca individ, nu cu grupuri sociale tratate distinct de indivizii care le alcătuiesc ăceea ce ne ajutăî să ne marcăm opoziţia faţă de ideologiile care apelează la constrângere întru asigurarea libertăţii societăţii şi a omenirii în ansamblul ei" (pag. 9-10).

Deşi, după cum recunoaşte chiar autorul, la baza cărţii sale stau un şir de eseuri apărute în diferite perioade şi în diferite publicaţii poloneze, structura generală a volumului, cu mici excepţii, lasă o impresie de continuitate, iar expunerea este logică şi bine argumentată. În capitolul intitulat "Din perspectivă politică", economistul polonez combate în primul rând renumita teză marxistă care consideră libertatea economică incompatibilă cu dezvoltarea economică. Iar în ceea ce priveşte relaţia - încă pe larg discutată în cercurile academice - dintre libertate şi egalitate, Balcerowicz afirmă pe bună dreptate că expresia egalităţii este capacitatea oricărui individ de a uza de libertăţile generale prevăzute de lege, cu condiţia că dispune de aptitudini pentru a face acest lucru.

Elucidând "alchimia sistemelor economice", autorul punctează patru coordonate principale care o determină, fiind vorba de raporturile existente între stat şi economie, stat şi alte state, stat şi societate, stat şi alte organizaţii active din teritoriul său. Deşi în urma investigaţiei sale autorul obţine un interesant tabel sinoptic al diferitelor sisteme economice, nu putem să îndreptăţim limitarea factorilor ce determină tipurile de sisteme economice doar la cele patru raporturi analizate. În schimb, avantajul incontestabil al acestui veritabil "tabel Mendeleev" al sistemelor economice rezidă în capacitatea de a demonstra incompatibilitatea anumitor soluţii. Astfel, "capitalismul s-a dovedit capabil să coexiste atât cu sisteme politice democratice, cât şi cu sisteme nedemocratice, pe când socialismul nu poate coexista decât cu sisteme nedemocratice" (pag.25).

Capitolului doi - "Sistemul de dezvoltare economică" - îi revine cel mai larg spaţiu din lucrare, acesta concentrând fundamentele teoretice ale liberalismului economic şi, în egală măsură, argumentând politica "terapiei de şoc" pe care Balcerowicz a lansat-o pentru Polonia la răscrucea anilor '80-'90. "Dezvoltarea economică: factori de bază şi bariere", "Proprietatea şi dezvoltarea", "Câte ceva despre inegalităţi" - acestea sunt principalele teme discutate. Cele opt condiţii instituţionale de bază pe care trebuie să le respecte o ţară pentru a-şi asigura o dezvoltare economică sunt, în opinia autorului, stabilitatea macroeconomică, piaţa liberă şi concurenţa, economia preponderent privată, orientarea către lumea exterioară, un sistem funcţional de instituţii financiare şi bancare, o piaţă a muncii elastică şi relaţii de muncă propice dezvoltării, proporţia relativ scăzută a impozitelor şi cheltuielilor bugetare în raport cu venitul naţional şi stabilitatea politică. Nu se ştie în ce măsură această listă este exhaustivă, cert însă este că variatele combinaţii ale acestor factori pot să rezulte în cele mai diferite modele, de la capitalismul concurenţial al "tigrilor asiatici" la capitalismul deformat care a existat până de curând în America Latină (pag. 49).

1 2 3

Următoarea pagină