'Preocuparea pentru integrarea armonioasă a străinilor în societatea estoniană este o politică de stat' (2)

- Doamnă Veronika Palandi, aţi cunoscut Estonia şi pe vremea Uniunii Sovietice şi, bineînţeles, după obţinerea independenţei în 1991. Care credeţi că sunt, în opinia Dvs., marile câştiguri ale estonienilor în aceşti 10 ani de independenţă?

- În primul rând construcţia unei societăţi democratice şi renaşterea naţională. Ca niciodată în aceşti ani a înflorit cultura şi spiritualitatea estoniană. Estonia s-a deschis către lume, în special către lumea civilizată din Occident, care, se pare, a primit-o în familia ei. Apoi, lucru deloc lipsit de importanţă, viaţa oamenilor a devenit mai prosperă. Se trăieşte mult mai bine şi mai în siguranţă acum. Dar totul se obţine prin muncă şi printr-o anume rigoare a vieţii, iar estonienii au aceste calităţi.

- Sunteţi autoarea unui ghid de conversaţie în patru limbi: român-eston-francez-rus. Cum aţi ajuns să scrieţi cărţi?

- Învăţând am încercat să-i învăţ şi pe alţii. Nu este însă prima mea carte de acest gen. Încă în perioada sovietică am tipărit un ghid de conversaţie român-eston-rus. Acesta de acum, în patru limbi, este completat cu un capitol important de proverbe şi zicători din cele patru culturi, foarte utile, în opinia mea, la însuşirea cât mai temeinică a unei limbi. Ca să nu mai spun că un proverb bine plasat poate descreţi frunţile şi în cele mai tensionate situaţii. Cunosc acest adevăr din perioada muncii mele ca ghid-translator.

- Spuneţi-ne câte ceva despre basarabenii care s-au stabilit în Estonia, în special la Tallinn.

- Asociaţia, comunitatea românilor şi a basarabenilor care trăiesc în Estonia a fost constituită acum opt ani de zile. Scopul principal al activităţii noastre este păstrarea - pe cât e posibil acest lucru într-o ţară de adopţiune - identităţii naţionale şi o cât mai armonioasă integrare în societatea estonă. Comunitatea noastră numără în jur de 100 de persoane, iar din cei care trăiesc sentimentul românismului mai intens sunt vreo 40. Avem anumite sărbători când ne adunăm, cum ar fi "Ziua Mărţişorului", când încercăm cumva să facem o legătură spirituală şi emoţională cu ceea ce se întâmplă în ţara noastră de origine. Sărbătorim ziua de naştere a lui Mihai Eminescu, poetul nostru naţional...

- Cine sunt aceşti oameni ca profesie şi ca stare socială?

- Sunt oameni diverşi. Majoritatea sunt angajaţi ai flotei comerciale, care au absolvit şcoala de marină în Estonia, şi-au întemeiat familii aici şi lucrează în domeniul lor. Sunt oameni şi din sfera artelor, pictori, cum ar fi Vlad Florea, Iurie Goga, Vladimir Baciu. Printre oamenii de afaceri basarabeni stabiliţi aici îi menţionez pe Petru Caraman, Petru Sârbu ş.a. Sunt şi alţii, care vin periodic la Asociaţia noastră.

- Statul estonian oferă ajutor, sprijină într-un fel activitatea acestor societăţi naţionale, inclusiv a celei româneşti?

- Desigur. În primul rând sunt cheltuielile, deloc mici, pentru cursurile de studiere a limbii. Statul oferă alocaţii anual tuturor societăţilor naţionale pentru diverse activităţi culturale... Acest sprijin nu este foarte mare, dar gestul autorităţilor este remarcabil. La o populaţie totală de un milion şi cinci sute mii de locuitori, în Estonia locuiesc aproape 80 de naţionalităţi. E un număr impresionant şi toţi aceşti oameni sunt ajutaţi de statul estonian.

- Ce legături aveţi cu patria de origine? Primiţi ziare, sunteţi la curent cu ce se întâmplă în Moldova?

- Din păcate nu primim ziare şi contactul nostru cu cei din Basarabia este destul de limitat. Pentru a merge în vizită în Basarabia, la părinţi, rude şi prieteni, avem nevoie tocmai de patru vize - pentru Belarus, Rusia, Ucraina şi Moldova - , care costă foarte scump. Nici cheltuielile de drum nu sunt mici. Mulţi renunţă să-şi mai viziteze baştina din cauza acestor impedimente.

- Cum a fost întâlnirea cu fostul prim-ministru Ion Sturza, care a făcut o vizită în Estonia în această toamnă?

- A fost o întâlnire caldă şi prietenoasă, încărcată de emoţii. Întotdeauna e o bucurie să-ţi revezi conaţionalii. Dar, am auzit că la scurt timp după aceea domnul Sturza a fost demis. Păcat, nouă ni s-a părut o persoană destul de agreabilă. Dar asta e politica.

- Locuind de mult timp aici, devenind o persoană publică destul de cunoscută, vreau să ştiu dacă v-a atras cumva viaţa politică?

- Da, sunt membră în partidul "Pro Patria"(Isamaaliit), un partid care este în actuala coaliţie de guvernământ. Ideologia partidului nostru este foarte apropiată de cea a conservatorilor din Anglia, de aceea mai suntem numiţi uneori şi "copiii lui Thatcher". Este un partid care ţine la valorile clasice ale societăţii, un partid pragmatic. Deviza noastră este cât mai puţine vorbe şi mai multe fapte, un slogan apreciat de electorat.

- Aţi candidat cumva la alegerile locale sau pentru Parlament?

- Am candidat pentru Consiliul municipal al oraşului Tallinn, iar în viitor intenţionez să candidez şi pentru Parlament. Dacă ai cetăţenie şi cunoşti bine limba estonă poţi să fii ales în cel mai important for legislativ al ţării. Desigur, e recomandabil să ai un demers electoral convingător, o carte de vizită susţinută prin fapte, care să dea greutate promisiunilor pe care le faci. Iar după ce vei fi ales, să nu uiţi să şi le mai îndeplineşti. În Estonia, acest deceniu de viaţă democratică a arătat că politicienii care au umblat cu vorbe goale au fost dur sancţionaţi la următorul scrutin. Seriozitatea contează aici, să ştiţi.

- Cum este privit de estonieni preşedintele Lennart Meri?

- Este un om care se bucură de o mare autoritate, este stimat şi respectat. Lennart Meri e şi un foarte bun scriitor, o persoană cultă, inteligentă, care reprezintă o imagine luminoasă a ţării noastre. A fost Ministru de Externe şi ambasador în diverse ţări, aşa încât este un politician experimentat. Îi cunosc bine aceste calităţi, deoarece de mai mulţi ani sunt membră a "Mesei rotunde" de pe lângă Preşedintele Republicii Estonia.

- În finalul dialogului nostru ce doriţi să le spuneţi conaţionalilor Dvs. din Moldova? Ce le uraţi la acest sfârşit de an?

- Le urez basarabenilor din toată inima sănătate, prosperitate şi fericire, căldură în suflet şi în gând...

- Vă mulţumim mult.

Tallinn, 20 noiembrie 1999

Pagina precedentă

1 2