Interviu cu Sirje Kiin. Consilier, fracţiunea parlamentară a partidului de guvernământ Isamaaliit (2)

- Cum se adaptează minoritatea rusă din Estonia la noile realităţi politice şi economice? Există "problema rusă" în Estonia?

- A existat "problema" ruşilor în Estonia şi ea s-a pus uneori în termeni foarte dramatici. Până prin 1985 ruşii şi vorbitorii de limba rusă aveau o atitudine ostilă faţă de ideea de suveranitate a Estoniei, respingeau orice iniţiativă venită din partea băştinaşilor. După 1985 toate sondajele sociale indică o schimbare de atitudine a acestei categorii de oameni faţă de ţara în care trăiesc. Reuşita reformelor economice şi politice din Estonia, pe fundalul haosului din Rusia, i-a făcut pe mulţi să înţeleagă că şansa lor şi a copiilor lor este să se integreze cât mai rapid în societatea estoniană. Asistăm astăzi la cazuri când cererile de locuri la grădiniţe şi şcoli cu predare în limba estoniană pentru copii aparţinând minorităţii ruse este foarte mare, încât suntem obligaţi să deschidem tot mai multe asemenea instituţii. Un alt aspect curios, evidenţiat tot de sondajele sociologice, arată că ruşii integraţi în societatea estonă sunt uneori mult mai optimişti în ceea ce priveşte viitorul Estoniei decât estonienii înşişi.

- În acelaşi context, aş vrea să ştim dacă legea cu privire la cetăţenie în Estonia, care a fost vehement criticată de Federaţia Rusă, despre care s-a discutat şi la Consiliul Europei, va fi schimbată.

- Nu cred că există vreo necesitate în acest sens. Legea este conformă cu cele mai înalte standarde din ţările europene: trebuie să locuieşti 5 ani de zile în Estonia pentru a cere cetăţenie şi încă 2 ani - pentru a putea participa la alegerile locale. Criticile venite din partea Rusiei sunt de natură politică şi cad alături de ceea ce se cheamă în general drepturile omului. Atâta timp cât coaliţia noastră va fi la putere, nu vom modifica legea şi cred că nu se va întâmpla acest lucru şi pe viitor.

- Cum apreciaţi rezultatele alegerilor locale, desfăşurate pe 17 octombrie curent?

- La alegerile locale coaliţia noastră a învins în 2/3 din oraşele ţării - rezultat foarte bun, pentru că astfel vom putea promova politica noastră şi la nivel local. Aceste alegeri au avut loc la jumătate de an după alegerile parlamentare, când noi am format coaliţia de guvernământ, astfel că succesul de la alegerile locale îl considerăm drept un vot de încredere acordat de populaţie politicii pe care o promovăm. Din 15 centre de judeţ câte există în Estonia, noi am obţinut majoritatea în 13. E un rezultat excelent, dar care ne obligă să muncim şi mai mult.

- Care este relaţia dintre preşedinte, parlament şi guvern în Estonia?

- Constituţia noastră spune că Estonia este o ţară parlamentară. Din această definiţie fixată în constituţie decurg şi relaţiile dintre cele trei ramuri ale puterii. Preşedintele nostru, Lennart Meri, este o personalitate puternică, foarte carismatică, apreciată de popor, dar prerogativele lui, conform constituţiei, sunt mult mai slabe decât ale Parlamentului. Iar guvernul este numit şi controlat de Parlament.

- N-a cerut Preşedintele prerogative mai mari? În Republica Moldova, preşedintele Petru Lucinschi a organizat chiar un referendum pentru a obţine mai multă putere.

- Lennart Meri e un bun european, un om de mare cultură, iar în Europa, cum bine ştiţi, domneşte parlamentarismul. Nu cred că în ţările noastre, abia scăpate de ideologia totalitară, e bine ca o persoană să concentreze în mâinile sale atâta putere.

- Doamnă Sirje Kiin, vă mulţumim mult pentru acest interviu.

Tallinn, 25 noiembrie 1999

Pagina precedentă

1 2