Scopul nostru este să ajutăm populaţia rusă din Estonia să cunoască mai bine poporul pe pământul căruia (2)

- Dar abordaţi şi probleme politice, evident, nu de pe poziţii de partid, ci ca analişti, ca observatori ai scenei politice estoniene?

- Textele noastre politice sunt în mod inevitabil nişte eseuri, o impune şi periodicitatea trimestrială a revistei. Avem rubrica "Concret", consacrată problemelor integrării de care vorbeam, unde inserăm articole de politologie, sociologie, de analiză a proceselor în care suntem implicaţi. Pe de altă parte, revista şi-a pierdut acuitatea politică de primă instanţă, asta şi din motivul că viaţa omului e mult mai largă.

- Cultura rusă în Estonia se poate dezvolta liber, fără oprelişti? Vă pun această întrebare pentru că şi noi, în Moldova, am moştenit o situaţie oarecum similară, deşi ea a fost gestionată în chip diferit.

- Cultura rusă aici are aceleaşi probleme ca şi cultura estonă, adică insuficienţa de bani, nevoia de a supravieţui. Tot ce este actual pentru cultura estonă este actual şi pentru cea rusă. Sigur că stratul culturii ruse e mai subţire aici, asta e firesc, întrucât matca culturii ruse este în Rusia. A cultiva o cultură rusă numai de dragul ei însăşi, dar de un nivel discutabil, mai prejos de criteriile de valoare acceptabile, n-are nici un sens. Cu toate astea, beneficiem de subvenţii de stat şi ajutoare din partea unor instituţii private.

- Rusia vă ajută în vreun fel, vă finanţează anumite proiecte, le-ar finanţa?

- Nu vă pot răspunde la această întrebare pentru că nu am nici o experienţă pe acest teren. Deşi eu ştiu că Moscova ajută la apariţia altor două reviste de limba rusă în Estonia: Vâjgorod şi Tallinn, alocându-le nişte bani. Totuşi Rusia nu este acea sursă din care se poate stoarce prea mult.

- Aveţi scriitori tineri care scriu în limba rusă?

- Da, mai apar şi nume noi, care publică în Raduga. De altfel, am dori să organizăm în decembrie 1999, dacă vom avea suficiente fonduri, un seminar intitulat "Scriitorii ruşi din Ţările Baltice", la care va participa în calitate de observator Suedia. Şi cred că în cadrul acestei mese rotunde se vor manifesta mai mulţi tineri de talent.

- Ce ştiţi despre literatura română din Republica Moldova?

- Foarte puţin, practic nimic. De aceea ar fi foarte bine dacă am restabili nişte contacte, nişte raporturi de colaborare ca între intelectuali, şi cred că orice iniţiativă în această direcţie este salutară, pentru că reflectă o necesitate obiectivă a timpului. Aş formula chiar o propunere. Cu siguranţă că problemele pe care le-am discutat sunt proprii şi Republicii Moldova. Şi ar fi excelent dacă am primi din partea Dvs. nişte texte pe aceste teme, pentru a relansa interesul reciproc. Mi se pare anormal faptul că nu mai avem nici un fel de contacte şi schimburi culturale.

- E o propunere foarte bună, la care merită să reflectăm. Vă mulţumim.

Tallinn, 22 noiembrie 1999

Pagina precedentă

1 2