Herta Müller – Premiul Nobel (2009) pentru literatură

Herta Müller, scriitoare germană originară din România, a obţinut Premiul Nobel (2009) pentru literatură. Juriul Academiei suedeze şi-a motivat astfel decizia: „pentru densitatea poeziei şi sinceritatea prozei cu care a descris plastic universul dezrădăcinaţilor”.

Născută (1953) în România, unde a şi debutat editorial, scriitoarea a fost forţată de Securitatea ceauşistă să emigreze în 1987, împreună cu alţi scriitori de limbă germană, colegi de generaţie, în Republica Federală Germană, stabilindu-se la Berlin. Cărţile publicate în Germania, excelent apreciate de critică şi distinse cu numeroase şi importante premii internaţionale  - „Impac Dublin Literary Award”, Premiul „Kleist”, Premiul „Franz Kafka”, Premiul european de literatură Aristeion, Premiul Literar al Fundaţiei Konrad Adenauer, Premiul oraşului Berlin – au făcut din Herta Müller o scriitoare foarte apreciată în întreaga lume. Din 1999 a figurat  aproape în fiecare an printre numele potenţialilor câştigători ai Premiului Nobel pentru literatură. În 2008, într-un interviu pentru Evenimentul Zilei, Herta Müller spunea – cu modestie - despre candidatura sa la Premiul Nobel: „Nu ştiu cine m-a propus, nici ce caut pe acele liste. Acum câţiva ani mi s-a spus, în ziua anunţării premiilor, să stau acasă, lângă telefon, dar nici acest lucru nu l-am făcut. M-aş simţi caraghios dacă aş aştepta aşa ceva, nu mă preocupă Premiul Nobel; nu pentru asta scriu…”. În ziua când a fost anunţată că a câştigat Premiul Nobel, Herta Müller a râs, apoi a plâns. „Sunt surprinsă şi încă nu îmi vine să cred, mai multe nu pot spune în momentul acesta”, a declarat telefonic autoarea, citată de reprezentanţii editurii Hanser, care-i publică volumele. Ulterior, la conferinţa de presă organizată în aceeaşi zi la Berlin, în faţa a numeroşi ziarişti, Herta Müller a mărturisit emoţionată: „Nu mă aşteptam să primesc premiul, eram sigură că nu îl voi primi. Premiul acesta nu este pentru mine, ci pentru cărţile mele. Scrisul meu a avut mereu de a face cu faptul că m-am întrebat cum a fost posibil ca doar o mână de oameni să poată controla o ţară întreagă. De unde îşi iau ei acest drept? În Germania mă simt liberă. Eu cunosc diferenţa, ştiu ce înseamnă ca în fiecare dimineaţă să te temi că seara nu mai exişti“.

Câteva declaraţii venite din lumea literară românească.

Mircea Mihăieş: „E ceva colosal să fii preferată unor giganţi ca Philip Roth, Mario Vargas Llosa sau Amos Oz. Premiul răsplăteşte o operă de câteva decenii, şi o conştiinţă, pentru că Herta Müller nu e doar un scriitor foarte important, ci şi un intelectual critic implicat în toate bătăliile ideologice importante ale secolului, şi împotriva extremei drepte şi a extremei stângi.”

Nicolae Manolescu: „Sunt fericit nu numai pentru Herta, ci şi pentru noi, pentru că, deşi a scris în limba germană şi e stabilită de mulţi ani acolo, a crescut şi a trăit în România. În argumentaţia Academiei e pomenit cuvântul „dezrădăcinare”, pentru că există o foarte mare legătură între opera ei şi rădăcinile ei. I-am citit multe dintre articolele publicate în Germania şi în aproape toate Herta Müller e obsedată de România. Din păcate, România nu i-a răspuns cu aceeaşi monedă.”

Mircea Cărtărescu: „Herta e româncă în aceeaşi măsură în care e nemţoaică, la fel ca toţi scriitorii germani proveniţi din România. Ea are România în sânge, chiar dacă, la fel ca în cazul multora dintre noi, are un complex dragoste-ură faţă de ţara de origine.”

Andrei Pleşu: „Ceea ce admir la Herta Müller este amestecul perfect între talent, responsabilitate umană şi politică.”

Vladimir Tismăneanu: „Premiul Nobel acordat Hertei Müller la două decenii de la căderea Zidului Ruşinii şi de la revoluţiile din 1989 este un tribut adus intelectualilor critici, celor care, sperând împotriva speranţei (spre a relua cuvintele lui Walter Benjamin) au făcut posibilă năruirea comunismului. Este proba că, în lupta dintre tiranie şi spirit, spiritul învinge.”

Aşadar, Premiul Nobel pentru literatură a fost câştigat pentru prima dată de un scriitor originar din România. Previziune Contrafort: peste 7-8 ani un important scriitor român (optzecist) va câştiga Premiul Nobel, iar peste alţi 14-15 ani un scriitor român din Basarabia europeană (optzecist şi el) îşi va scrie cuvântarea pentru ceremonia de decernare a premiilor Nobel. Citiţi literatură, pentru ca premiile care vor veni să vă prindă cu… cărţile citite. (v.g.)

1