Clanul Houellebecq: povestea unei rupturi...

Nume: Lucie Ceccaldi

Vârstă: 83 ani

Fişă profesională: fost medic anestezist, călător înrăit, ex-comunist, maoist, soixant-hui­tard (68-ist), mamă a unui scriitor în vogă, preocupată de astrologie, induism şi chakras, bitnik, moaşă în insula Reunion.

Alte referinţe: „aparţine dezolantei categorii a precursorilor”, „perfect adaptaţi, pe de-o parte, modului de viaţă majoritar al epocii lor, preocupaţi, pe de altă parte, s-o depăşească ridicându-se deasupra ei”, „accelerator al unei descompuneri istorice”, „îşi pierdu virginitatea la vârsta de treisprezece ani”, „înarmată cu un bacalaureat cu menţiune şi cu o experienţă sexuală solidă” (Michel Houellebecq „Particulele elementare”, Polirom, 2006)

Domiciliu: insula franceză Reunion, în Oceanul Indian, la est de Madagascar - conform opiniei publice Lucie Ceccaldi duce un mod singuratic de viaţă, într-o cabană izolată, suspendată în aer pe câţiva piloni, lipsită de electricitate şi frigider; comodităţile se reduc la un reşou, o butelie de gaz, un dulap care conţine 2 pahare şi 2 farfurii, Biblia, Dostoievski, şi 4 panouri solare pentru a asculta muzică, Rahmaninov în special. Ea: „Cabană? Cine v‑a spus prostia asta? O casă pe o colină.” Uneori (se străduie s-o facă cât mai rar) coboară să-şi facă cumpărături sau simple ieşiri în lume la volanul unei camionete Citroën, de culoare mov şi fără geamuri.

Menţiuni suplimentare: tocmai a scris o carte, „L’Innocente” (Inocenta), apărută în mai 2008, la Editura Scali, în care-şi povesteşte viaţa, aventurile, plăcerile, iluziile şi rupturile care au marcat-o.

Lucie Ceccaldi ar fi doar una din excentricităţile vieţii literare franceze, dacă nu ar fi relaţia ei specială cu Michel Houellebecq, alt exotism literar, căruia îi este, nici mai mult nici mai puţin decât... mamă. O postură interesantă, interes agravat şi de faptul că Houellebecq a descris-o, ori de câte ori a avut posibilitatea, în culori sinistre, reproşându-i printre altele faptul că l-a abandonat/trimis la bunici, optând pentru aventuri alături de soţul/iubitul său şi că a fost o mamă rea. Într-un interviu acordat revistei „Inrocks” Michel Houellebecq chiar a declarat-o moartă.

A greşit, căci Lucie Ceccaldi este vie, chiar prea vie şi dispusă să-şi spele onoarea, pângărită în opinia ei de fiul risipitor.

... Nu are familie, nici amici. De-a lungul întregii vieţi a avut o singură dragoste adevărată, doar una, El, Singurul, mort acum 4 ani. Un călător solitar şi pasionat ca şi ea... În 1942, aderă la mişcarea comunistă de tineret din Alger. În 1948 se află în Cehoslovacia, unde participă la construcţia socialismului (lucrează la asamblarea unei linii de cale ferată). „Era o epocă a fraternităţii.”

 Inocenta, cartea ei, prima, este mai mult decât o polemică – este concepută ca o mărturie de autenticitate şi veridicitate a unui mod de viaţă.

Denis Demonpion, autorul unei biografii scandaloase a lui Houellebecq, Houellebecq non autorisé, enquête sur un phénomène (2005) este cel care a îndemnat-o pe Lucie Ceccaldi să scrie. Gurile rele vorbesc chiar că el ar fi autorul acestui récit (povestire) sinuos, iar doamna Ceccaldi n-ar fi decât acoperirea legitimatoare. Manuscrisul a fost refuzat de edituri mari ca Plon, Grasset şi Stock, care n-au dorit să-şi strice relaţiile cu Michel Houellebecq, una din minele de aur ale literaturii franceze contemporane. O a patra editură a cerut ca textul să fie revăzut şi rescris. Până la urmă, o editură mai obscură, Scali, a acceptat să publice manuscrisul.

Chiar dacă editorii au prezentat cartea ca fiind „o cheie pentru înţelegerea operei literare a fiului său”, scriitura Luciei Ceccaldi e obsedată de alte lucruri. Michel joacă un rol secundar. Apare abia la pagina 164: „Nu eram împotriva unui copil. Dar nici nu-l acceptam cu fanatism.” Până la pagina 166, Lucie Ceccaldi descrie cinic, cu o exactitate algebrică naşterea şi primele zile ale vieţii micuţului Michel. „Nu am avut o fibră maternală prea dezvoltată. Cred că majoritatea femeilor sunt la fel ca mine, dar le e frică s-o spună.” Fiul ei n-are decât 5 luni când ea îl încredinţează unui necunoscut pentru zborul Reunion-Alger, unde părinţii ei se ocupă de copil, în timp ce Lucie Ceccaldi traversează Africa împreună cu El.

... În total, o pagină şi jumătate pentru Michel şi ... cam atât. Mai mult decât pentru alt copil al ei, fiica Catherine, căreia i se acordă doar o jumătate de pagină, fără a i se indica prenumele. Copiii, însă, ocupă mult mai puţin decât câinele Capi – tocmai 8 pagini.

Când îşi va revedea fiul, în 1959, Lucie Ceccaldi notează că acesta demonstrează prea puţină afectivitate, chiar faţă de bunica ce-l îngrijeşte. E o avertizare pe care tânăra mamă n-o ia în serios.

În 1962 divorţează de tatăl lui Michel, are o scurtă aventură cu un pescar din Reunion, iar în anii 70 trăieşte marea iubire a vieţii sale – un tip obsedat şi el de călătorii. Micuţul Michel este dus la bunicii din partea tatălui: „falia sa psihologică fundamentală”. Lucie Ceccaldi îl corectează: „Cu această ocazie, Michel a dat dovadă de o impasibilitate totală.”

Citind „Particulele elementare”, cartea fiului său, Ceccaldi îşi găseşte acolo numele: „Mi-am dat seama că el vorbeşte despre mine, despre tatăl şi mama mea, şi că nimic din ceea ce spune nu este adevărat. Ura pentru mine i-a fost insuflată de soacră-mea – o femeie haină, dezagreabilă.”

Despre talentul fiului său: „Moda, spiritul timpului – un curent mic şi efemer al non-gândirii. Din cauza acestei nulităţi care este gândirea de astăzi, fiul meu e în pas cu epoca. Şi apoi, această aroganţă de a se pretinde întotdeauna ca fiind superior celorlalţi şi de a fi cel mai inteligent.” „Michel e un mincinos. Cu el, cu fiul meu, vom restabili legăturile bune, în ziua când va ieşi în piaţa publică, ţinând în mână „Particulele elementare” şi va spune: Sunt un mincinos, un impostor, am fost întotdeauna un parazit, n-am făcut nimic în viaţa mea, doar mult rău celor care m-au înconjurat. Cer iertare!”

Un alt scandal este legat de anul naşterii lui Michel Houellebecq. Pe wikipedia, pe site-ul său oficial, dar şi în certificatul de naştere, Houellebecq indică anul 1958 ca fiind anul în care s-a născut. Lucie Ceccaldi însă susţine că scriitorul s-ar fi născut 2 ani mai devreme, la 26 februarie 1956.

În postfaţa cărţii ea scrie: „Fiul meu poate să facă/scrie ce doreşte. Dacă, însă, din nefericire bagă numele meu în vreo porcărie, atunci o să primească după merite.”