WALTIC – Congresul internaţional al scriitorilor şi traducătorilor

Între 28 iunie şi 2 iulie 2008, peste o mie de scriitori, traducători şi alţi oameni de cultură se vor întruni în cadrul unei manifestări care va afirma valoarea scrisului şi va milita pentru drepturile omului.

Congresul WALTIC porneşte de la premisa că literatura este o sursă de cunoaştere şi o forţă politică. Cuvîntul scris şi puterea inerentă a naraţiunii constituie piloni ai societăţii moderne. Scriitorii lumii joacă un rol important de mediatori ai cunoaşterii, de creatori de opinie şi promotori ai schimbării în societate.

Găzduit de către Uniunea Scriitorilor din Suedia, congresul WALTIC se va concentra asupra a trei probleme globale urgente: Cultura literară, Dialogul intercultural şi Digitalizarea. Programul include numeroase seminare, lecturi şi exerciţii practice. Printre cei care vor lua cuvîntul se vor număra scriitori cu renume mondial, traducători literari, intelectuali de primă valoare şi poeţi novatori.

WALTIC se va concentra asupra următoarelor chestiuni:

- Dezvoltarea culturii literare

- Promovarea libertăţii de expresie

- Apărarea drepturilor de autor

      Program

Timp de trei zile congresul va explora diverse aspecte ale Dialogului Intercultural, ale Culturii Literare şi ale Digitalizării. Programul include, de asemenea, secţiunile Viaţa Prin Scris, Dialoguri socratice, Povestiri şi Exerciţii Practice.

         Seminare de promovare a culturii literare. Dialogul socratic 1: Istorii necunoscute ale culturii literare în Africa.

Profesoara Karin Barber (Marea Britanie) argumentează în discursul său din cadrul congresului că din momentul în care au fost introduse alfabetizarea şi tiparul, în Africa s-au dezvoltat forme locale, populare de întrebuinţare a cititului şi scrisului. Profesorul Barber afirmă că în Africa de Vest anglofonă această iniţiativă a fost susţinută prin intermediul unor şcoli pe bază de voluntariat, cercuri de lectură şi publicaţii locale tipărite cu ajutorul unor imprimante de capacităţi reduse. Personaje anonime au transcris tradiţia orală, au susţinut jurnale pantagruelice şi s-au lansat în corespondenţe prolifice. Aceştia au inventat, de asemenea, noi genuri literare specifice locului. Odată cu expansiunea educaţiei în şcolile primare, în a doua jumătate a secolului XX, aceste iniţiative au condus la apariţia unei noi culturi populare vernaculare, diverse şi prospere, la frontiera dintre cultura orală şi cea literară, dintre cultura locală şi cea globală. Profesorul Eileen Julien (SUA) va participa la discuţie.

      Cuvîntul vorbit - Cuvîntul scris

Cum ar putea naratorul să transmită cel mai exact experienţa propriei sale culturi? Sîntem oare capabili să povestim subiecte din alte culturi la fel de bine ca pe cele din cultura noastră, şi unde se află limita a ceea ce le putem spune copiilor? Tradiţia orală a povestirii îşi are propria istorie şi propriile sale modalităţi de expresie. Sonia Nimr (Palestina) şi Gcina Mhlope (Africa de Sud) se lansează într-o discuţie pe tema tradiţiei povestirii orale care vizează naratorul ca moderator al cunoaşterii.

      Limbaj versus Experienţă

Ce mecanisme culturale funcţionează, ce structuri subtile apar la lumină atunci cînd scriitorii optează pentru diverse limbaje şi mijloace de expresie pentru a-şi povesti subiectele? O primă întîlnire dintre doi  tineri prozatori premiaţi care au sfidat principiile naraţiunii tradiţionale prin diverse căi, dintr-o perspectivă sociolectică, sau doar idiosincratică. Jonas Hassen Khemiri (Suedia) şi Uzodinma Iweala (Nigeria).

     Utilizarea limbii materne

Cum aleg scriitorii între a scrie în limba maternă şi o a doua limbă? Şi în ce mod această opţiune influenţează conţinutul şi forma scrisului? O masă rotundă cu participarea unor scriitori cu diferite experienţe de acest gen, şi a moderatoarei WALTIC Mia Couto (Mozambic).

Participanţi: Mia Couto (Mozambic), Rodrigo Roy Rosa (Guatemala) şi Gianina Braschi (SUA-Puerto Rico).

      Economiile globale (I): Aspecte ale traducerii

Astăzi, o parte semnificativă a populaţiei globului trăieşte în exil sau are calitatea de membri ai unor minorităţi culturale. Această stare de lucruri marchează profund literatura, care suportă în mod frecvent dificultăţile adaptării la o cultură nouă şi problemele cunoaşterii unei noi limbi. Traducătorul joacă un rol-cheie în procesul de diseminare a experienţelor pe care le poate oferi literatura – totuşi, nici traducătorul şi nici traducerile pe care le realizează nu se bucură de acelaşi prestigiu ca scriitorul şi opera sa. În multe ţări activitatea de traducător nu e nici măcar considerată o „profesie adevărată”.

Cea de a doua masă rotundă din cadrul seriei de seminare „Economiile globale” se va concentra asupra statutului traducătorului şi al traducerilor în societatea mondială şi asupra dinamicii diverselor mijloace de producţie şi publicare a traducerilor literare din perspectiva relativă a culturilor periferice.

Participanţi: David Brookshaw (Marea Britanie), Saliha Paker (Turcia).

      Seminare de dialog intercultural Literatura, disidenţa şi femeile

Cum poate fi un cuvînt sau o pagină mai puternice decît o armă? Cum pot cuvintele să schimbe mentalităţile şi să-i mobilizeze pe cei opresaţi pentru a lupta împotriva opresiunii? Cum poate literatura să genereze idei creative şi să îndemne la acţiune? Un discurs pe tema relaţiei dintre creativitate şi disidenţă, despre oprimarea femeilor şi a celor săraci şi despre noile concepţii asupra justiţiei şi democraţiei veritabile.

Nawal El Saadawi este unul dintre cei mai traduşi şi cei mai comentaţi scriitori egipteni de azi, iar cărţile sale au avut un impact profund asupra femeilor din tînăra generaţie din întreaga lume.

O discuţie dintre Nawal El-Saadawi şi Fataneh Farahani (Suedia)

      Dialogul socratic II: „Epistema bionică”

Pentru ca digitalizarea să reuşească, metodele necesare unei valorificări inteligente a practicii digitale trebuie să devină disponibile pentru fiecare, deoarece digitalizarea este accesibilă oricui. Nu am putea realiza digitalizarea singuri şi izolaţi.

Procesul de difuzare universală a acestei practici presupune o atenţie deosebită acordată educaţiei pre-, post şi para-digitale. Acest lucru necesită timp şi poate fi realizat doar printr-o studiere profundă a limbajului, printr-o învăţare atentă a nuanţelor lui şi, de asemenea, prin educarea şi iniţierea copiilor în ritualurile şi obişnuinţele exerciţiului democratic. În discursul său din cadrul congresului WALTIC, profesorul Gayatri Chakravorty Spivak (India-SUA) va expune metodele de implementare a acestor concepţii.

Participanţi: Gayatri Chakravorty Spivak (India-SUA), Muniz Sodre (Brazilia).

      Înscris pe corp

Care este relaţia dintre corp şi text? Cum interacţionează identităţile culturale şi lingvistice? Şi ce înseamnă să scrii despre subiecte-tabu şi să te revolţi împotriva tradiţiei literare? „Înscris pe corp” este genericul unei mese rotunde cu participarea prozatorilor Yoko Tawada (Germania-Japonia) şi Abdelkader Benali (Olanda) şi a poetului şi dramaturgului  Alfian Bin Sa’at (Singapore).

      Naraţiunea alternativă în societatea globală (I): „Imagini dintr-un tărîm fără nume”

În timp ce ilustraţia este deseori considerată un act descriptiv, decorativ sau de explicare – mai ales atunci cînd e urmată de cuvîntul scris – adevărata sa putere se află în elementul enigmatic şi ambiguu, într-o formă specifică de înţelegere care ne depăşeşte aşteptările şi pune sub semnul întrebării concepţiile noastre obişnuite. În calitate de artist şi scriitor, Shaun Tan (Australia) este fascinat de discrepanţele care se manifestă deseori între cuvinte şi imagini, şi de capacitatea imaginilor de a reinterpreta textele în forme noi şi neobişnuite. Cartea sa, Sosirea, se bazează pe multiple poveşti şi mărturii ale unor imigranţi, selectate de autor, şi se sfîrşeşte prin descrieri ale experienţelor acestora exprimate printr-o serie de desene în creion fără cuvinte, care înfăţişează un timp şi un spaţiu complet imaginar. Apelînd la exemple vizuale, Shaun Tan va explica motivaţiile metodei sale de lucru şi, de asemenea, a interesului său pentru cărţile ilustrate ca o formă de literatură pentru adulţi.

      Premiul Nobel – Constituirea unui nou canon?

Premiul Nobel pentru literatură este cea mai prestigioasă distincţie acordată unor scriitori eminenţi, indiferent de naţionalitate şi limbă. Datorită atenţiei de care se bucură Premiul în întreaga lume, laureaţii Nobel au început să fie percepuţi în mod inevitabil ca un canon internaţional, deşi, deseori, au fost lansate critici împotriva opţiunilor şi omisiunilor Academiei Suedeze. O analiză a principiilor care stau la baza politicii Academiei pe parcursul ultimului secol va oferi noi perspective asupra modalităţilor prin care ar trebui realizată o unitate a literaturii. Poate că este necesară redefinirea canonului universal, aflarea unei formule noi pentru lista tradiţională a clasicilor. În locul desemnării unei ierarhii a lucrărilor literare din toate ţările, noţiunea de „literatură a lumii” ar trebui să semnifice un cadru în care anumite lucrări să fie integrate prin transcenderea limitelor de limbă, de cultură şi timp.

Discurs al Secretarului Permanent al Academiei Suedeze, Horace Engdahl (Suedia).

         Economiile globale (II): Prestigiul literaturii şi Viziunea noastră asupra Alterităţii

Care sînt mecanismele subtile ce determină modul în care apreciem şi înţelegem literatura? Ce impact au listele de bestselleruri şi premiile literare asupra procesului globalizării – şi care sînt efectele lor asupra dialogului intercultural general? Oare aceste fenomene legate de specificul pieţei de carte provoacă o inhibiţie a diversităţii culturale sau, din contră, promovează „economia globală” a literaturii? În consecinţă, ce factori ajung să ne influenţeze în ce vom citi sau scrie, sau care aspecte ale individualităţilor celorlalţi le vom înţelege? Sau, în altă ordine de idei, cine are dreptul să se revendice de la o anumită cultură şi în ce măsură acest drept autoproclamat determină contururile literare şi istorice ale lumii?

Participanţi: Binyavanga Wainaina (Kenya) şi James English (SUA-Marea Britanie).

      Nu vom uita: Literatura şi reconcilierea

Poate fi reconcilierea posibilă vreodată în zonele în care au avut loc forme subtile de discriminare, apartheid sau genocid sistematic? Poate fi oare literatura un instrument al memoriei şi înţelegerii? În cadrul seminarului, scriitori cu renume, ca Antonia Arslan (Italia), Antjle Krog (Africa de Sud) şi Alexis Wright (Australia) îşi vor exprima opiniile asupra rolului literaturii în depăşirea „nedreptăţilor” din trecut printr-o naraţiune continuă şi prin validarea experienţei celor opresaţi. O discuţie pe tema modalităţilor alternative de descriere a experienţelor traumatizante şi de acumulare a memoriei colective prin intermediul literaturii, în scopul asigurării unui viitor al coexistenţei paşnice a naţiunilor.

      Destinul locurilor

Pe parcursul istoriei, frontierele naţionale au fost schimbate, limbile şi culturile s-au transformat, regimurile s-au perindat, toate acestea fără infuenţe semnificative asupra geografiei. Discuţia cu participarea autorului de proză documentară Frank Westerman (Olanda) şi a romancierilor Filip Florian (România) şi Mauro Covacich (Italia) se va lansa într-un periplu prin istorie, cultură şi memorie colectivă, investigînd destinul locurilor. Ce pot spune locurile despre noi şi despre un trecut pe care l-am trăit împreună cu mulţi alţii, în timpuri şi cu moşteniri culturale recente sau îndepărtate?

       Mini-serii: „Societăţile literare I-II”

„Societăţile literare” reprezintă o serie de dezbateri cu participarea unor bărbaţi sau femei care, datorită profesiilor lor literare, au un rol special în societate. Exemple ne oferă romancierul şi cineastul Tsitsi Dangarembga (Zimbabwe) şi prima femeie preşedinte a Asociaţiei Scriitorilor Chinezi, Dna Tie Ning, în cadrul unor discuţii într-o atmosferă non-formală cu scriitoarea suedeză Ingela Bendt şi, respectiv, cu ziaristul şi sinologul Goran Sommardal. Alţi vorbitori li se vor alătura.

      Trăim într-o lume digitală

„Internet-ul face posibil un schimb cultural de un volum, o profunzime şi o calitate fără precedent”, afirmă poetul american Charles Bernstein, care continuă: „Va trebui, de asemenea, să reconsiderăm rolul activismului literar, prin scris şi tradu­ceri, în lumea noastră postliterară, în care cititorii şi scriitorii au nevoie de o pregătire atît literară, cît şi tehnologică, pentru a se integra pe deplin în societatea globală şi în cea locală.”

O întîlnire a trei scriitori cu diverse experienţe de digitalizare care vor vorbi despre posibilităţile de difuzare a literaturii cu ajutorul tehnologiei, despre cenzură, libertate de expresie, feminism şi avantajul comunicării în reţea.

Participanţi: Charles Bernstein (SUA) şi Mircea Cărtărescu (România).

     Naraţiunea alternativă în societatea globală (II): „Revoluţia nu are înfăţişare” – Noi tehnologii, noi formule literare

Care este impactul digitalizării asupra formării noii literaturi? Şi în ce măsură noile tehnologii multimedia afectează rolul şi statutul autorului? În cadrul acestui seminar, reprezentanţi ai comunităţii de scriitori pe Internet Fundaţia Wu Ming (Italia), proiectul de colaborare literară El libro flotante de Caytran Dolphin (Spania), de asemenea, poetul, traducătorul şi activistul pe Internet finlandez, Leevi Lehto, ne vor conduce în lumea zerourilor şi unităţilor.

Participanţi: Leevi Lehto (Finlanda), Wu Ming I (Italia), Leonardo Valencia (Ecuador-Spania).

      Burse de studii

WALTIC va oferi un număr limitat de burse unor delegaţi participanţi la Congres, în domeniul Exerciţiilor practice sau al Concursului de Povestiri. Bursele vor acoperi cheltuielile de călătorie, cazare şi vor anula taxa necesară pentru participarea la Congres. Aceste burse vor fi acordate unor delegaţi din ţări cu venit scăzut sau mijlociu, conform Listei bancare a Economiilor mondiale.

Pentru a aplica la o bursă, vă rugăm să optaţi în formularul de aplicare între secţiunile Exerciţii practice şi Concurs de povestiri.

Asistenţă pentru aplicare.

Pentru informaţii:  waltic2008.program@congrex.com

Vorbitori invitaţi: Antonia Arslan, Karin Barber, Abdelkader Benali, Charles Bernstein, Calixthe Beyala, Giannina Braschi, David Brookshaw, Mircea Cărtărescu, Mauro Covacich, Tsitsi Dangarembga, Assia Djebar, Horace Engdahl, James English, Fataneh Farahani, Filip Florian, Jean-Claude Guédon, Stefan Helgesson, Ho Anh Thai, Uzodinma Iweala, Eileen Julien, Jonas Hassen Khemiri, Jamaica Kincaid, Antije Krog, Leevi Lehto, Ana Menendez, Gcina Mhlope, Mayra Montero, Nancy Morejón, Bharati Mukherjee, Herta Müller, Sonia Nimr, Saliha Paker, Elena Poniatowska, Philip Pullman, Laura Restrepo, Rodrigo Rey Rosa, Hans Rosling, Alfian Bin Sa’at, Gayatri Chakravorty Spivak, Saša Stanišic, Farzaneh Taheri, Shaun Tan, Yoko Tawanada, Tie Ning, Dubravka Ugrešic, Ludmila Ulitskaya, Leonardo Valencia, Binyavanga Wainaina, Frank Westerman, Alexis Wright, Wu Ming I

      Iniţiativă Scriitorii către scriitori

O iniţiativă unică de colectare a resurselor financiare a fost lansată de trei dintre cei mai proeminenţi cetăţeni suedezi: Henning Mankell, Jan Guillou şi Bjorn Ulvaeus, care au contribuit fiecare cu cîte 200.000 SEK (aproximativ 20.000 EUR.) Acest fond va fi valorificat în scopul organizării unei campanii care le va permite scriitorilor şi traducătorilor din ţările în curs de dezvoltare să participe la congresul WALTIC.

“Marele scriitor turc Yasar Kemal a afirmat cîndva că posibilitatea oamenilor de a comunica între ei este ceea ce va salva umanitatea de la pieire. Este adevărat. Dialogul este instrumentul nostru politic de bază. Copiii – şi adulţii – care nu învaţă niciodată să citească şi să scrie sînt privaţi de una dintre modalităţile de bază pentru a contribui la acest dialog. Ei sînt literalmente închişi în întuneric. Nu are sens să fii scriitor dacă nu ai cititori. Noi, scriitorii, trebuie să colaborăm – oricît am fi de diferiţi – în organizarea unui front comun pentru o “campanie de alfabetizare şi cultură literară”.

WALTIC trebuie perceput ca parte a acestui proces de colaborare.

Contact Information

WALTIC - Writers’ and Literary Translators’ International Congress

The Swedish Writers’ Union

PO Box 3157, SE-103 63 Stockholm, Sweden

info@waltic.com

Toate problemele legate de înregistrare, rezervarea hotelului, publicitate şi sponsorizare şi informaţie generală sînt gestionate de Congrex Sweden AB..

Congrex Sweden AB

Attn: WALTIC 2008

Karlavägen 108

PO Box 5619

SE-114 86 Stockholm, Sweden

General: waltic2008@congrex.com

Înregistrarea şi rezervarea hotelului:

waltic2008.registration@congrex.com