Revista Semn - profil Vladimir Beşleagă

Numărul 2-2007 al revistei Semn are drept cover story un profil Vladimir Beşleagă – unul dintre cei mai importanţi scriitori ai literaturii române din Basarabia. Grupajul de texte consacrate autorului „Zborului frânt" se deschide cu un interviu, poate cel mai biografic-intimist din câte a acordat până acum Vladimir Beşleagă, realizat de Nicolae Leahu, interviu în care este rememorată baştina, copilăria, studiile, profesorii, maeştrii… Despre maeştri şi autori care l-au influenţat sau nu, Vladimir Beşleagă afirmă: „…Vreau să-ţi mărturisesc, dragă Nicolae, că nu am preluat nimic de la nimeni, nici formule, nici procedee, aşa cum ar fi înclinaţi să creadă unii colegi/critici, ci am ascultat întotdeauna de vocea mea interioară, care îmi spunea că aşa cum s-a scris ieri şi alaltăieri, nu se mai poate scrie, pentru că s-a schimbat nu numai lumea exterioară, dar şi sensibilitatea omului, modul lui de a percepe, de a gusta, de a se situa în univers. (…) Dacă nu ai descoperit tu însuţi, în şi prin tine, ceva de valoare şi maximă importanţă, nu vei putea să preiei de la un altul, căci te paşte pastişa şi epigonismul – păcate mortale pentru breasla noastră". Profilul de scriitor polivalent al lui Vladimir Beşleagă este conturat de texte semnate de Călina Trifan (Împărtăşind opinii şi tăceri – „…Îndoiala, în cazul lui, e mai mult rigoare internă, o calitate a fiinţei care îl face să fie un critic sever al propriei sale opere. A avut cei mai buni profesori, cărţile, pe care şi le asumă, fie spus, cu aceeaşi lăcomie şi astăzi"); Ion Simuţ (Virtuţile analizei psihologice – „Prozatorul Vladimir Beşleagă (…) merita să fie cunoscut şi să fi fost editat cu prioritate în România postdecembristă, ca unul dintre cei mai reprezentativi scriitori basarabeni. Este romancierul cu o vocaţie narativă modernă şi profundă, într-o literatură dominată de poeţi. Ca stil şi deschidere, se află la antipodul tradiţionalistului şi oportunistului Ion Druţă, cu care se găseşte în concurenţă la vârful ierarhiei"); Alexandru Burlacu (De la „Ţipătul lăstunilor" la „Zbor frânt" şi înapoi); Mircea V. Ciobanu (Metamorfozele scriitorului şi câmpul de lectură – „Inegal în tot ce scrie, ca un om viu în toate ce este, Beşleagă este personajul deschis interpretărilor şi deschis literaturii. Nu putem aştepta de la el decât o surpriză, pentru care vom căuta multă vreme cheia înţelegerii, pentru că nu este scriitorul care îşi va alimenta orgoliul cu laurii unui succes de altădată"); Adrian Ciubotaru (Dialogurile lui Beşleagă – „… dialogurile confirmă inflexibilitatea criteriului etic şi estetic, credinţa autorului în unitatea adevărului artistic şi a adevărului existenţial, intenţia lui de a legitima, prin discursul reflexiv şi autoreflexiv particular, o conştiinţă istorică generală"); Anatol Moraru (O (altă) călătorie spre Sine – „Prin proza pe care o scrie, prin întreaga sa activitate culturală, Vladimir Beşleagă denunţă de mai multă vreme imaginea ridicolă, dacă nu monstruoasă, a transnistreanului, un personaj politic ce a avut, ştie lumea, un rol nefast în procesul de descalificare a spiritualităţii noastre în primele decenii postbelice"); Eugen Lungu (Cititorul absolut - „Ei bine, ştiu în Chişinăul nostru cel puţin un cititor absolut. Este Vladimir Beşleagă. Am impresia că citeşte totul şi pe toţi – de la cel mai prizărit debutant până la Jung"); Nicolae Enciu (Istoria naţională ca roman – despre cartea lui Vladimir Beşleagă, Cruci răsturnate de regim. Mănăstirea Răciula.1959).

Alte subiecte ale acestui număr: Nicolae Leahu, în savurosul său editorial-pamflet intitulat „Jalnica tragodie a criticii sau ranga hermeneutică a dlui I.Ţ", comentează compunerea critică a istoricului Ion Ţurcanu, „Poezia basarabeană din ultimele decenii", publicată în România literară (iniţial, dl Ţurcanu a prezentat acest text revistei Contrafort, dar nu am considerat potrivit să-l publicăm - nota mea); Lucia Ţurcanu scrie despre cartea lui Tudorel Urian, „Cealaltă literatură"; Natalia Ivasâşen încearcă un portret al lui Grigore Chiper, cronicar literar; Raisa Leahu, în fascicolul de revistă intitulat „Semn didactic", dezvoltă conceptul de proverb.

Un număr de căutat, de citit şi de păstrat.

1