|
tavan
lui Alexandru Andrieş
muştele negre pe
tavan
sunt fluturi
arşi
rând pe rând
cu ţigara
muştele mici
beţive
nu sunt decât
scrumul lor ameţit
şi răzbunător
muştele albe de tavan
cad negre pe podea
ce repede se bronzează
făpturile mici!
oameni frumoşi
acum să te văd, Melanie!
oameni frumoşi
ne vedem în fiecare dimineaţă
la metrou
veseli, proaspeţi,
ne zâmbim, ne facem loc, ne dăm bineţuri
oameni frumoşi
ne întâlnim în fiecare zi
în birouri
pe sub hârtii, cafele, semnături,
telefoane, faxuri, pi-ar, ştampile,
ne îmbrăţisăm cu drag
oameni frumoşi
suntem zi de zi împreună
ne ciocnim umbrele pe aceleaşi
hărţi
oameni frumoşi
ne uităm suflarea pe aceleaşi
coridoare
o împărţim frăţeşte
ne citim mailurile la micul dejun
ne zâmbim şi ni le arătăm
unii altora
aşa cum sunt ele
răsfirate printre dinţi
pantagruelice chiar
oameni frumoşi
nu-i aşa că toţi mirosim
a Magne-B6
vitamine
verde crud?
oameni frumoşi
suntem cu toţii
la fel ca pescăruşii
de pe Discovery
avem inima de trei ori
mai mare
decât toate celelalte păsări
şi ţipăm sfâşietor
de bucurie
să nu te ştiu singur
dacă aş şti că noaptea-i goală
şi la tine
ca la mine
neagră-neagră
ca un pisoi de angorra chior
glob din bradul
de Crăciun
zăngănindu-i luna-n coadă
m-aş apuca să joc x şi zero pe ea
să nu te ştiu singur
preferi x, ştiu eu
să nu te ştiu singur
aleg zero
e albă, e mare, e mai
să tot jucăm
până o terminăm
şi n-o mai vedem
de noaptea neagră-neagră
ca un pisoi de angorra chior
să nu te ştiu singur
aş şterge-o cu radiera
şi aş lua-o de la-nceput
un zero
un x
să nu te ştiu singur
tot aşa
pân’ la anul
de Crăciun
Berlin
Sunt 2600 de vulpi
în Berlin
una dintre ele
a ronţăit
o hârtie pe care
eu
am aruncat-o
prin
Kreuzberg
acum 874 de zile
numele meu era scris acolo
în 39 de feluri
de 56 de ori
au mai rămas 2599
de vulpi
în Berlin
şi îi agasează cumplit
pe cei
care lipesc
afişe.
|
Corina Bernic
Inapoi la cuprinsul numarului