|
- Stimată doamnă Annemarie Türk, conduceţi Departamentul Cultură şi Sponsorizare al Fundaţiei KulturKontakt din Viena. Ce este KulturKontakt Austria, cum arată structura sa şi care îi sunt principalele obiective?
- KulturKontakt Austria este unul dintre cele mai mari centre de excelenţă de educaţie, dialog cultural şi cooperare educaţională cu regiunea Europei de Est şi Sud-Est. Domeniile de activitate ale KulturKontakt-ului sunt concentrate în trei departamente: 1. Cooperare Educaţională cu programe croite după necesităţile şi specificul diferitor ţări – în 2003, un asemenea birou de proiecte al fundaţiei noastre a fost deschis şi la Chişinău. 2. Departamentul Arte şi Educaţie Culturală iniţiază şi sprijină proiecte de educaţie artistică şi culturală în instituţiile de învăţământ din Austria şi în afara sectorului şcolar. 3. Departamentul Cooperare Culturală şi Sponsorizare (pe care îl conduc) sprijină proiecte de dialog cultural între Austria şi ţări din Europa de Est şi Sud-Est destinate tuturor Artelor. KulturKontakt administrează granturi individuale şi granturi deschise unor iniţiative inovative până la cooperarea cu instituţiile austriece din domeniul culturii. În plus, programele de granturi pentru artiştii din Europa de Est şi Sud-Est susţin schimburile culturale prin întâlniri personale între creatori. Alături de aceste activităţi internaţionale, KulturKontakt Austria ajută la intensificarea unor relaţii între lumea afacerilor, artele şi sectorul cultural, adunând în jurul aceleiaşi mese, ca să spun aşa, sponsori şi artişti, consiliind profesionişti din domeniul Artelor, dar şi companii în toate aspectele legate de sponsorizarea culturală.
- Funcţionaţi după modelul Institutului Goethe din Germania?
- KulturKontakt Austria nu poate fi comparată cu structuri gen Goethe Institut, deoarece noi avem preocupări diferite, iar activităţile noastre internaţionale sunt focalizate asupra unor ţinte regionale clar delimitate. Noi nu promovăm la export cultura austriacă (este misiunea Ministerului de Externe), ci doar susţinem artiştii şi creatorii din spaţiul est şi sud-est european, şi instituţii de cultură din această zonă.
- Câţi angajaţi are KulturKontakt Austria şi care vă sunt sursele de finanţare?
- Schema KulturKontakt-ului cuprinde, în acest moment, 50 de oameni, dintre care aproape 50 % cu „normă” parţială. Fundaţia lucrează cu organizaţii non-profit în numele Ministerului Federal Austriac al Educaţiei, Artelor şi Culturii. Aceasta înseamnă că cea mai mare parte a bugetului nostru este alimentat din banii acestui minister şi ai altor instituţii publice.
- Austria este, alături de Germania, unul dintre cele mai importante state din Vest cu mari investiţii în Europa Centrală şi de Sud-Est. Mă gândesc doar la concernul OMV, de pildă. Cum explicaţi acest interes? E o reminiscenţă a „epocii imperiale”? Ideea „mittel-Europa” se prezintă ca un foarte excitant câmp pentru diversele proiecte în literatură, teatru, arte vizuale, film… Aveţi anumite activităţi la KulturKontakt care reflectă acest concept al vechii Europe „chezaro-crăieşti”?
- Piaţa din Europa Centrală şi de Sud-Est este foarte importantă pentru economia austriacă. În afara unor aspecte legate de afaceri, Austria foloseşte această oportunitate pentru a stabili noi şi stabile relaţii cu această regiune şi pentru a dezvolta un nou profil uman şi instituţional în acest mare context european. În acelaşi timp, pot spune, ba chiar vreau să subliniez că KulturKontakt Austria a încercat să evite din start şi rămâne fidelă acestei viziuni, orice atitudine „imperialistă” în relaţia sa cu zona Europei de Est şi Sud-Est. Dar înţeleg la ce vă referiţi. Azi, „mittel-Europa” este mai degrabă un concept dezvoltat de artiştii din ţările sau regiunile care au format cândva vechiul imperiu, nicidecum un program deliberat de impunere a unei ideologii sau viziuni strategice. Suntem în Uniunea Europeană.
- Care sunt principalele direcţii de activitate ale Departamentului Cultură şi Sponsorizare pe care îl conduceţi ? Ce programe aveţi pentru scriitori şi în ce mod îi selectaţi pe participanţii la ele?
- Principala noastră grijă este să susţinem o continuă dezvoltare a artelor prin granturi şi programe menite să înlesnească stabilirea de contacte şi reţele, să promoveze arta şi cultura din această regiune, care este în mare parte necunoscută în Austria. Pentru scriitori avem programul scriitori-în-rezidenţă, care presupune invitarea scriitorilor pentru un sejur de creaţie mai îndelungat (de la 1 la 3 luni) la Viena. Noi susţinem, de asemenea, traduceri din aceste literaturi în limba germană, care să poată fi publicate în Austria. Organizăm festivaluri de literatură, lansări de carte şi lecturi literare, care sunt foarte populare la noi, ca şi în întreg spaţiul germanofon, de altfel. Puteţi aplica pentru un grant din cadrul programului scriitori-în-rezidenţă pe parcursul unui an întreg. Aceste aplicaţii sunt analizate şi, de regulă, în luna septembrie la o şedinţă a Departamentului nostru, decidem pe cine vom invita la Viena pentru următorul an.
- Ştiu că aveţi la KulturKontakt nişte premii literare pentru scriitorii străini.
- Aşa este. În cooperare cu companii care sponsorizează, propunem două premii pentru creatori. Unul în zona artelor vizuale – Premiul Henkel Art (inaugurat în 2002) – şi altul în domeniul literaturii – Marele Premiu pentru Literatura din Europa de Est, care reprezintă o iniţiativă comună a KulturKontakt şi Bank Austria Creditanstalt în colaborare cu Editura Wieser, şi este acordat, începând cu anul 2006, o dată la 2 ani. Jurii naţionale selectează câte doi autori din fiecare ţară, cu volume apărute în ultimul an. După care un Juriu internaţional, condus de preşedintele PEN Centrului Internaţional, dl Jiři Gruša, alege trei câştigători, dintre care cel mai bine plasat obţine 7 500 de Euro – o sumă substanţială. Primii câştigători ai acestor premii sunt Teodora Dimova (Bulgaria), Florin Lăzărescu (România) şi Anna Zonová (Republica Cehă). Până la sfârşitul lunii mai, vom lansa cărţile bilingve ale lui Dimova şi Lăzărescu. Toţi trei vor apărea în Colecţia Zwei, care a fost inaugurată acum 6 ani. Următorul premiu, care se va acorda în 2008, va fi dedicat scriitorilor din Azerbaidjan, Bosnia-Herţegovina, Bulgaria, Republica Cehă, Croaţia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Macedonia, Polonia, România, Rusia, Serbia, Slovacia, Slovenia, Turcia şi Ucraina. Din păcate, Moldova, deocamdată, nu a fost inclusă.
- Am văzut o carte intitulată „Grenzverkehr. Literarishe Streifzüge zwischen Ost und West” (în română: Traversarea frontierelor sau Dincolo de frontiere), care adună între aceleaşi coperte scriitori din Letonia, Ucraina, Albania, România, Belarus, Polonia, Macedonia, Slovenia, Ungaria, Rusia şi Serbia&Muntenegru. Veţi continua să publicaţi acest fel de cărţi „născute” după un sejur literar la Viena?
- Volumul „Grenzverkehr. Literarische Streifzüge zwischen Ost und West”, la care vă referiţi, nu este doar o antologie care prezintă scriitori din Est, este primul raport documentat al programului scriitori-în-rezidenţă. Toţi scriitorii care au participat în acest program, începând cu 1996 şi până la sfârşitul anului 2004, au fost rugaţi să ne trimită un text pe această temă – traversarea frontierelor. Aproape toţi au răspuns pozitiv invitaţiei noastre, am omis doar doi dintre foştii participanţi. Cartea a avut mare succes în Austria şi acum discutăm posibilitatea publicării unui al doilea volum colectiv, cuprinzând texte ale scriitorilor care au intrat în program începând cu 2005.
- Ce scriitori importanţi din regiunea Europei Centrale şi de Sud-Est au fost implicaţi în programele KulturKontakt-ului?
- Vă dau câteva nume. Dzevad Karahasan, un autor bosniac, pe care l-am sprijinit pe când se refugiase la Viena, în 1992. Dinamicul prozator ucrainean Jurij Andruchowytsch, apreciata poetă Amanda Aizpuriete din Letonia, pe care îi cunoaşteţi, pentru că au participat la proiectul Literatur Express Europa 2000. Sârbul Dragan Velikic, care a scăpat în trecut de regimul Milosevic, a fost, de asemenea, unul dintre invitaţii noştri în cadrul programului scriitori-în-rezidenţă. Actualmente, este ambasadorul Serbiei în Austria.
- Nu riscă scriitorii din Europa Centrală şi de Est să devină autori ai unei singure obsesii: libertate şi dictatură, frontiere, vize, probleme de adaptabilitate la o lume nouă? Credeţi că numai acest chip al scriitorilor din Est captează interesul publicului din Occident sau este vorba doar de o cerere de moment a pieţei?
- Sigur că cititorii din ţările occidentale sunt interesaţi în cel mai înalt grad de modul în care scriitorii din Est îşi reevaluează propria istorie, de cum îşi abordează problemele din ţările lor şi ideea noilor graniţe din Europa. Însă publicul nostru nu „vânează” doar aspecte ce ţin de traumele trecutului. Esticii posedă un fel al lor de a povesti şi, desigur, o poezie foarte sensibilă, foarte vitală şi reflexivă, care aduce multă noutate pe piaţa literară.
- În această primăvară ne-aţi invitat pe mine şi Irina Nechit pentru a susţine lecturi publice la Radiokulturhaus – sala de spectacole a Radiodifuziunii din Viena. Evenimentul a avut loc pe 21 aprilie. Aţi mai avut contacte cu scriitori şi artişti din Republica Moldova?
- Din păcate, nu am avut prea multe contacte cu scena literară din Moldova. Acum câţiva ani noi am susţinut publicarea unui număr special al revistei Literatur&Kritik, focalizat pe literatura şi artele din Moldova, l-am avut în programul artişti-în-rezidenţă ca invitat pe Pavel Brăila, iar în anul trecut am găzduit, prin implicarea Irinei Grabovan şi a lui Ron Sluik, o expoziţie a lui Alexandru Tinei la ArtPoint Gallery – un spaţiu expoziţional nou al fundaţiei noastre, destinat în special prezentării artei contemporane din Europa de Est şi Sud-Est în faţa publicului austriac şi străin care o vizitează. Am fi foarte bucuroşi să atragem cât mai mulţi artişti şi scriitori din ţara dumneavoastră în programele noastre şi să intensificăm relaţiile culturale cu Moldova.
- Ce impresie v-a lăsat lectura noastră?
- Literatura este unul dintre cele mai fericite mijloace de a cunoaşte mai bine o ţară. Dar, din păcate, în Austria au fost disponibile până în prezent numai câteva traduceri din literatura scrisă în Moldova. Sunt foarte interesată să aducem mai multe texte ale scriitorilor voştri. În acest moment, eu nu am o imagine prea clară despre literatura contemporană din Moldova, dar ceea ce am putut citi – mă refer la textele pe care ni le-aţi trimis - şi auzi în cadrul seratei pe care aţi susţinut-o, dumneata şi Irina Nechit, m-a făcut foarte curioasă să aflu mai multe. Şi aţi văzut că publicul a fost foarte receptiv.
- Ce alte ţări non-UE aţi prezentat prin lecturi literare la Viena?
- Am prezentat literatura bulgară, în perioada în care Bulgaria încă nu era membru în Uniunea Europeană, iar în octombrie trecut am organizat Zilele literaturii ucrainene. Sprijinim, în luna mai curent, evenimente consacrate literaturii bosniace la Casa de Creaţie de la Salzburg. Anul acesta, înainte de Moldova, cu lecturi la Viena s-au produs scriitori din Albania, iar în toamnă, vom avea un desant literar din Muntenegru.
- Credeţi să se poate face o bună politică culturală într-un stat ca Republica Moldova, unde la putere se află un partid comunist nereformat?
- Poate e mai uşor să faci o politică culturală cu mulţi bani, însă doar banii nu constituie o garanţie pentru o politică stimulativă. Interesul faţă de artă şi cultură, bunăvoinţa de a purta un dialog deschis cu lumea artelor, de a oferi creatorilor respectul pe care îl merită din partea societăţii ar fi un bun început în această direcţie. E nevoie deopotrivă de o legislaţie culturală permisivă şi generoasă, dar şi de cultivarea unei atitudini publice, de relaţii strânse între media şi creatori, între public şi lumea artiştilor.
- Ce contribuţie ar putea aduce artiştii din estul Europei la patrimoniul cultural european şi la configurarea noii identităţi europene?
- Artiştii din Europa de Est sunt indispensabili pentru dezvoltarea patrimoniului european şi a identităţii europene. Am pierdut mult pe durata celor 40 de ani în care Europa a fost separată de Cortina de Fier, atunci când schimburile culturale nu erau posibile – opere de artă pierdute în anonimat, destine umane traumatizate. Dar acum putem folosi toate oportunităţile pentru colaborare şi schimb reciproc. Este o revanşă a libertăţii.
Interviu realizat de Vitalie Ciobanu, mai 2007
Pentru mai multe informaţii:
KulturKontakt Austria
1010 Vienna, Universitatsstraße 5
Tel. + 43 1 523 87 65-0
+ 43 1 523 87 65-20
office@julturkontakt.or.at
www.kulturkontakt.or.at
KulturKontakt Austria – scurtă biografie
1989 Este înfiinţată Fundaţia KulturKontakt Austria ca un centru de coordonare între artişti, companii private şi administraţia publică.
1990 Este creat „Fondul de Est pentru Activităţi Culturale” destinat promovării dialogului cultural cu Europa Centrală, de Est şi Sud-Est, care a fost, ulterior, integrat în KulturKontakt Austria. Centrul sprijină numeroşi artişti din Europa de Est pentru iniţierea de contacte cu colegi şi instituţii de artă din Austria şi Europa Occidentală.
1992 Sunt elaborate primele coordonate educaţionale pentru Europa Centrală, de Est şi Sud-Est de către Ministerul Federal Austriac al Educaţiei, Ştiinţei şi Culturii.
1994 Fundaţia KulturKontakt Austria îşi dezvoltă programele în domeniul „Cooperării Educaţionale”.
1998 Instituirea Departamentului „Projekt Initiative KulturKontakt” (PIKK) destinat dezvoltării şi implementării de proiecte educaţionale în Europa de Sud-Est.
1999 Instituirea secretariatului „Task Force Education and Youth”, în cadrul Pactului pentru Stabilitate pentru Europa de Sud-Est.
2004 „Comunicare culturală” şi „Educaţie culturală” devin noile programe asupra cărora îşi focalizează atenţia KulturKontakt Austria.
2005 Instituirea „Biroului Austriac al Reţelelor Universitare” (AUNO), care sprijină Reţeaua Universitară ASEA UNINET. Inaugurarea galeriei ArtPoint a Fundaţiei KulturKontakt Austria.
Annemarie Türk este director al Departamentului Cultură şi Sponsorizare la KulturKontakt Austria
|
Inapoi la cuprinsul numarului