|
trăim
între atâtea sfârşituri
terminale
finaluri
e o minune că nu ne dăm duhul
în fiecare minut
miracolul este cum continuăm
să rămânem printre rămăşiţele
altora
să ne purtăma
în continuare interesul curiozitatea
pasiunea sfâşiată
mici motoare peticite
mările sunt furioase, da,
barca noastră-i spartă
şi totuşi vom atinge rhodosul
odată
din nou tinerele minţi
iau drumul aspru
al conştiinţei de sine
pavat cu mastodonţi
gânduri greoaie
poticnind către casă
în trupuri mai subţiri
din nou fug umbrele
de la naşterea electricităţii
numai tu poţi să decizi
să deplângi
ce trăia dincolo de
haloul lumânărilor
sau să admiţi ceea ce vezi
acel lucru stângaci
oh iubire oh drum tovarăş
din nou o să ne punem pe navigat
în direcţia stângăciilor
de unde începusem –
până se inventează
ultravioletele de fiecare zi
multe lucruri
care nu se află aici
stau îndulcite doar de dorinţă
oh fantomă
un sultan te-a croit pentru sex.
poem de ziua ta & rama patului I.O.U.
iubitei mele 9-27-01
şi ce să-ţi iau
de ziua ta
1.7 acri cu un eleşteu sau
pantofi cu paiete sau
tratamente la clinici de frumuseţe?
ouă la pat, ai spus
vreau să-mi faci ouă prăjite
aşa cum ştii tu să le faci
pufoase –
aşa că te-ai sculat înaintea mea
şi în schimb
mi-ai făcut tu cafea
şi n-am apucat
să-ţi aduc ouăle la pat
şi războiul se dădea la televizor
şi era yom kippur
dar eu ştiu că ceea ce vrei
cu adevărat e o ramă de pat
care să răstoarne patul într-un vapor
în care să poţi citi vaporos o carte
în timp ce vom naviga prin secolul
colţuros din faţa noastră
fii cuminte, iubito,
magellan te iubeşte
vizita fiului meu
vorbesc cu fiu-miu
îi spun că nu
vreau să văd
brăţările fermecate
ale tracilor să le citesc
inscripţiile
misterioase
deşi dacii
au fost strămoşii
românilor şi eu
poate că printr-un
proces metempsihotic
le-aş fi putut descifra
şi nu am spus
nu vreau
să pedalez o oră
pe lacul din parcul
oraşului dar poate
că aş vrea să fac un
sport cândva nu acum
şi am trecut în revistă
toate sporturile pe care
aş putea să le fac şi m-am
decis împotriva tenisului
handbalului, badmintonului
sau alergatului pentru că
ucid tipi de vârsta mea
chiar anul acesta prietenul meu
tom dent a murit
jucând tenis şi poate
aş fi vrut să înot şi fiul meu
mi-a spus că poţi face orice sport
relaxat şi eu
i-am spus hai să jucăm şah
şi când am ajuns
acasă la mine i-am spus
nu astăzi, poate
altă dată sunt
un bătrân îngrozitor şi
trăsnit dar fiul meu
mi-a spus tandru poate
altă dată şi poate mâine
vom traduce poezii
din spaniolă
despre cât de grea
e viaţa şi eu cred că aceste poezii
sunt despre bătrâni nesuferiţi dar
sper să fie despre bucurie
bătrânul şarpe chibzuieşte
Dumnezeule! Ce simptome sunt astea? Nemiloasă
Sincronizare urmată de pură tâmpenie de ce eu?
Şarpele îşi înghite coada sau e gata s-o facă şi
E surprins să afle cât de bătrână a ajuns coada lui
Dar chiar când şi-o înghite mai speră
Să şi-o găsească pe cea veche strălucitoarea tânără coadă
Pe care obişnuia s-o roadă în orele când se plictisea
În clasă. Aceasta nu poate să fie una şi aceeaşi coadă aşa că
Poate mai bine să n-o înghită chiar dacă e într-o
Dispoziţie de înghiţit cozi şi ştie doar
Prea bine că după asta nu va mai fi nici pic de şarpe
Aşa că asta trebuie să fie o glumă cosmică pusă la cale
De prieteni şi dispăruţi ori lucrul acesta într-o formă mai subtilă
Se întâmplă mereu şi e doar o rutină ca şerpii de peste tot
Să dispară sub presiunea
Sincronizării Ce îl face pe el să fie un altfel de şarpe?
Şi pura tâmpenie e făcută să-l extenueze
Îndeajuns pentru a se gândi la lucrul acesta O şarpe
Eşti ca o curea lungă caraghioasă lacomă şi stupidă!
În româneşte de Carmen Firan
Poeme din volumul Era azi, în curs de apariţie la Editura Institutului Cultural Rom`n
|