Viitorul statului naţional şi al democraţiei

Sub acest generic s-a desfăşurat la Bucureşti, pe 21-22 februarie 2005, un simpozion internaţional, organizat de New Europe College şi Goethe Institut. În centrul discuţiilor s-a situat viitorul statului naţional şi al democraţiei în contextul unei europenizări şi globalizări tot mai accentuate, consecinţele formelor transnaţionale de colaborare asupra structurilor de putere ale statelor naţionale şi ce înseamnă acestea pentru păstrarea identităţilor naţionale. Ce repercusiuni are asupra democraţiei interne, a  libertăţilor şi drepturilor cetăţenilor cedarea de către statele naţionale a unei părţi din suveranitatea lor unor structuri supranaţionale? Cum poate fi preîntâmpinat potenţialul pericol al naţionalismului ca reacţie la procesele de globalizare?

Au participat experţi în probleme de integrare europeană, istorici, scriitori şi analişti politici din opt state – Germania, Spania, Bulgaria, Polonia, Cehia, Bosnia-Herzegovina, România şi Moldova. Au răsunat cu acest prilej idei dintre cele mai interesante. De pildă, despre felul în care trecutul unui stat tânăr ca România poate fi gestionat spre folosul oamenilor de azi - Cristian Preda, decan al Facultăţii de Ştiinţe Politice, Universitatea Bucureşti. Ce fel de stat dorim să avem, unul naţional, un stat-Providenţă, un stat poliţienesc, sau dacă nu cumva singura formă de organizare politică este cea care îl plasează pe cetăţean în centrul atenţiei unei administraţii eficiente (Jose Maria Ridao, Spania, Ambasador UNESCO). Despre evoluţiile din ţara sa a vorbit Blagovest Zlatanov, prietenul nostru de la Sofia, care a fost şi oaspete al simpozionului "Presa şi Opinia Publică în Europa de Sud-Est", organizat de PEN Club Moldova şi revista Contrafort în iunie 2004. Comunismul a distrus statul naţional în Bulgaria. La 15 ani de la căderea regimului, această ţară a devenit o "democraţie de reţea", guvernată de două grupuri de interese: politico-economice şi criminalo-politice. Ivo Slosarcic, director de cercetare la Institutul pentru Politică Europeană "Europeum" din Cehia a adus în discuţie dilema: Europa politicienilor sau Europa judecătorilor?, irezolvabilă deocamdată. Profesorul bosniac Dzemal Sokolovic, de la Institutul pentru consolidarea Democraţiei din Sarajevo, a glosat pe tema "Democraţia între mega-naţionalism şi meta-naţionalism". Cât de frumos părea capitalismul sub socialism! – o stare de spirit împărtăşită de majoritatea est-europenilor înainte de a fi gustat "pe viu" deliciile economiei de piaţă. Există două tipuri de societăţi perfecte: 1) construcţiile vizionare ale savanţilor şi filozofilor; 2) visele oamenilor simpli. A le armoniza, fără a cădea în eroarea îndreptării cu orice preţ a naturii umane, pe de o parte, şi exclusiv în trivialitatea satisfacerii necesităţilor elementare, pe de alta, rămâne marea provocare a viitorului. Conf. dr. Levente Salat, de la Facultatea de Ştiinţe Politice şi Administrative a Universităţii "Babeş-Bolyai" din Cluj a comentat un foarte neliniştitor Raport internaţional privind situaţia drepturilor omului pe mapamond, inclusiv a minorităţilor naţionale şi a imigranţilor. Dacă modernizarea în majoritatea ţărilor s-a făcut prin omogenizare, cum împăcăm imperativul diversităţii cu mecanismele statului naţional? Profesorul Bogdan Coszel de la Univ. Adam Mickiewitz din Poznan a examinat oscilaţia statului naţional între federaţie şi comunitate – o temă sensibilă pentru ţări cu o anumită pondere teritorială în Est, precum Polonia şi România, a căror viziune privind funcţionarea instituţiilor interne centralizate ar putea intra în conflict cu edictele Bruxelles-ului.

Pe acest fundal, al unei construcţii europene ce-şi caută cel mai fericit proiect arhitectonic, Republica Moldova apare ca un "caz clinic", scăpat de sub control, a cărui anamneză a prezentat-o Vitalie Ciobanu, preşedinte al PEN Club Moldova. După ce şi-a negociat identitatea la porţile marilor imperii invadatoare, azi, acest teritoriu multiplu disputat trebuie să-şi afle deopotrivă un modus vivendi în interior, care să concilieze diferitele interese şi viziuni ale cetăţenilor săi, şi o formă de consimţire la provocările Uniunii Europene. Contextul nu este o fatalitate, un blestem indenegabil. Anume extinderea Occidentului şi "revoluţiile de catifea" din fostul spaţiu sovietic şi din Balcani vor influenţa benefic Republica Moldova. A refuza să fii elementul pasiv al unui puzzle jucat de alţii reprezintă gestul minim cu care ne onorăm modernitatea şi dreptul la o existenţă mai demnă.

1