Nişte alegeri corecte pe 6 martie vor fi pentru noi momentul de la care putem construi împreună drumul Moldovei către Europa civilizată

Eugen Tomiuc: Aţi revenit recent dintr-o vizită la Moscova, vizită care ar putea marca un moment de cotitură în relaţiile româno-ruse, relaţii ce nu au fost tocmai cordiale în ultimii ani. I‑aţi vorbit preşedintelui Putin de disponibilitatea României de a se implica în soluţionarea disputei moldo-transnistrene. A primit preşedintele Putin favorabil sau nu această propunere?

Trăian Băsescu: Aş vrea să fiu foarte clar. Nu am vorbit de disponibilitate, ci am argumentat cu privire la necesitatea ca România să se implice în acest proces. A fost momentul exprimării unui punct de vedere, şi nici nu aşteptam un răspuns din partea preşedintelui Putin imediat pentru că este o chestiune de analiză, cu atât mai mult, cu cât nu numai Rusia este implicată în acest proces, aici este şi Ucraina, şi OSCE-ul, deci e un complex mult mai mare de părţi implicate decât Rusia. Cred însă că nu este o poziţie de respingere a discutării acestui subiect, din cele ce le-am simţit din discuţia cu preşedintele Putin. Rămâne să vedem cum vor evolua lucrurile în continuare. Cel mai important, însă, din punctul meu de vedere era ca România să-şi facă foarte clar cunoscută opinia cu privire la conflictul transnistrean – şi anume, că România trebuie să fie parte a negocierii procesului de pacificare, dacă vreţi, a Transnistriei.

Domnule Preşedinte, oricât de mare şi de sinceră ar fi dorinţa politicienilor de a pune contactele bilaterale pe o bază pragmatică, nu poate fi ignorat faptul că în relaţiile dintre cele două ţări există încă puncte nevralgice. Presa din România a calificat drept un minus al vizitei Domniei Voastre neabordarea situaţiei Tezaurului şi a problemelor legate de Pactul Ribbentrop-Molotov. Cum comentaţi aceste critici?

T. Băsescu: În principiu, le comentez ca fiind naivităţi. Presa a fost obişnuită să fie alimentată cu ideea că oamenii politici din România se duc la Moscova şi dau cu pumnul în masă şi cer Tezaurul şi denunţarea pactului Ribbentrop-Molotov. De fapt, la aceste strigăte s-a limitat politica externă a României în raport cu Federaţia Rusă din 1990 şi până acum. În realitate, Moscova nu mai e interesată de pactul Ribbentrop-Molotov şi chiar în tratatul de bază româno-rus acest subiect este clarificat, Moscova este de acord cu denunţarea pactului pentru simplul motiv că nu are nici un fel de consecinţe pentru ea. Teritoriile care au fost răpite României prin pactul Ribbentrop-Molotov nu se află la Federaţia Rusă ci în altă parte, aşa că din acest punct de vedere Moscova nu are nici un complex. În ceea ce priveşte Tezaurul, Moscova a tranşat lucrurile o dată cu tratatul de bază. S-a stabilit formarea unei comisii mixte de istorici desemnaţi de guvernele rus şi român, comisia lucrează, deja s-a făcut schimb de documente, se încearcă găsirea unor părţi ale Tezaurului, deci din acest punct de vedere abordarea subiectului era doar o pierdere de timp dintr-un tête-à-tête care mie mi s-a părut foarte preţios, pentru a discuta altceva decât lucruri care deja s-au tranşat.

Domnule Preşedinte, acea comisie înfiinţată pe baza tratatului bilateral din 2003 are ea un orizont clar de timp pentru a veni cu nişte concluzii sau poate să continue să cerceteze până la calendele greceşti?

T. Băsescu: Aici este o problemă care ţine de buna credinţă a celor două părţi, dar, în momentul de faţă, un lucru este cert: partea română a transmis de curând părţii ruse un important inventar provenit de la Banca Naţională. A început deci, să lucreze, să facă schimbul de documente. Mi se pare pripit ca, la scurt timp de la transmiterea unui inventar provenit de la Banca Naţională, România să înceapă să spună bun, acuma care-i pasul următor? Sigur, pasul următor este cel stabilit în regulamentul comisiei: partea rusă va încerca să identifice împreună cu partea română, în arhivele şi în locurile de păstrare de pe teritoriul Federaţiei Ruse părţi ale Tezaurului României.

O să vină preşedintele Putin în România? Şi, dacă da, când?

T. Băsescu: Este greu de spus când. Dacă da – cu certitudine o va face. A fost o reacţie extrem de plăcută, aş spune, la momentul lansării invitaţiei. Cred că Ministerul de Externe a şi transmis invitaţia oficială, dacă n-a transmis-o cu certitudine o va face luni, şi am convingerea că preşedintele Putin va vizita România în acest an.

Chiar de la începutul mandatului Domniei Voastre, aţi pus un accent deosebit pe relansarea relaţiilor cu Moldova şi pe sprijinirea statului vecin nu numai în soluţionarea conflictului nistrean, ci şi în eforturile de apropiere de UE. Aţi vorbit şi de existenţa a două state locuite de acelaşi popor. Care este, Domnule Preşedinte, poziţia Domniei Voastre faţă de afirmaţia preşedintelui Voronin că, în 1940, Basarabia ar fi fost eliberată de către trupele sovietice de sub ocupaţia României?

T. Băsescu: Este o abordare a preşedintelui Voronin care nu e nouă şi nu mă surprinde. Din acest punct de vedere vă pot spune că depinde de pe ce mal al Prutului priveşti harta. Noi spunem, dimpotrivă. Deci, n-aş intra într-o contradicţie legată de această afirmaţie. Este în doctrina comuniştilor moldoveni această afirmaţie, în abordarea lor istorică, dar vă mărturisesc că ea nu constituie pentru mine nici o surpriză, nici o manifestare de rea-voinţă. Pentru mine, un singur lucru este extrem de important din abordarea tuturor partidelor, nu numai a partidului domnului Voronin - extrem de important este faptul că toate partidele din Republica Moldova îşi declară ca opţiune drumul către Uniunea Europeană. Am discutat nu numai cu preşedintele Voronin, dar şi cu preşedinţii celorlalte partide. În discuţiile cu ei am afirmat disponibilitatea României de a vorbi şi de a susţine continuu nevoia ca Republica Moldova să fie integrată în Uniunea Europeană într-o perspectivă previzibilă, şi din acest punct de vedere afirmaţia preşedintelui Voronin nu mă deranjează şi nu mă surprinde, ea nu este decât o reluare a unor afirmaţii mai vechi. Pentru mine cel mai important lucru este că preşedintele Voronin nu mai reacţionează la afirmaţia că suntem două ţări şi un singur popor şi că ne putem întâlni în Uniunea Europeană.

Se va implica România în vreun fel în alegerile din Moldova?

T. Băsescu: Categoric, da. Aşa cum o poate face în mod democratic, prin trimiterea a circa 400 de observatori la alegerile din 6 martie. De altfel, vă pot spune că, din punctul nostru de vedere, alegerile corecte pe 6 martie în Republica Moldova sunt o cheie esenţială, un punct eşenţial de la care se pot dezvolta relaţiile româno-moldovene. Nişte alegeri corecte, care ne dau un câştigător legitim al voinţei poporului Republicii Moldova – v-aş ruga să observaţi că n-am spus a poporului moldovean, ci a poporului Republicii Moldova – vor fi pentru noi momentul de la care putem construi împreună drumul Moldovei către Europa civilizată.

România are unele dispute şi cu Ucraina, legate de trasarea frontierei comune, de împărţirea platformei continentale a Mării Negre şi de finalizarea canalului Bistroe şi de situaţia minorităţii româneşti din Ucraina. În condiţiile de după venirea la putere a preşedintelui Iuşcenko, credeţi că există şi în relaţiile cu Kievul posibilitatea unui nou început?

T. Băsescu: Eu sunt convins că există această posibilitate, în acelaşi timp, însă, este clar că România trebuie să-şi ducă mai departe demersul la Curtea Internaţională de la Haga, încercând în paralel, prin negocieri cu statul ucrainean, la nivel de preşedinţi, la nivel de guvern, la nivel de ministere de externe – pentru început la nivel de experţi – să încercăm să apropiem poziţiile care sunt atât de diferit exprimate în documentaţia depusă la Haga.

Aţi menţionat printre noile direcţii de politică externă a României şi sporirea influenţei în regiunea Mării Negre. Aţi putea să ne vorbiţi de strategii concrete româneşti în această regiune?

T. Băsescu: Categoric, da. Aici este zona, dacă vreţi, a celor trei dimensiuni – droguri, armament ilegal şi trafic ilegal de persoane – este zona de criminalitate în care România trebuie să se implice - şi are cum. Nu numai că are o flotă militară capabilă să participe la controlul a ceea ce se întâmplă în Marea Neagră, dar, în ultimele luni, flota militară a României a dobândit o fregată excelent echipată, care, alături de fregata Mărăşeşti deja existentă şi alături de cea de-a doua fregată care trebuie să sosească în cursul lunii aprilie a anului 2005, formează trei unităţi navale de maximă importanţă, capabile să participe la un proces de control a ceea ce se întâmplă în Marea Neagră.

Dar cât de eficient poate să facă România acest lucru în momentul în care are încă diferende teritoriale în Marea Neagră cu Ucraina?

T. Băsescu: Aici nu discutăm de ce este în apele teritoriale, aici discutăm de ce se întâmplă în marea liberă, iar aici trebuie concentrate interesele Rusiei, Ucrainei, României, Turciei, Bulgariei şi să constituim, eventual, un "task force" care să asigure controlul a ceea ce se întâmplă în Marea Neagră. Aş mai spune, în plus, că Marea Neagră este de o importanţă extraordinară în perspectiva distribuţiei resurselor energetice din bazinul Caspic. Or, România nu poate să rămână o ţară în afara acestor interese. Ea este interesată şi de reducerea şi controlul criminalităţii, este interesată şi de distribuţia resurselor energetice din Marea Neagră - România însăşi fiind un operator de resurse în Marea Neagră - şi de aici interesele noastre de a fi implicaţi, consultaţi şi participanţi la toate procesele care se desfăşoară în zonă.

Domnule Preşedinte, România pare a avea concurenţi serioşi în eforturile sale de a-şi spori influenţa în regiune, cum ar fi, de exemplu, Polonia. Preşedintele polonez declară joi într-un interviu în Wall Street Journal că Polonia este gata să-şi asume ea rolul de mediator în problema nistreană şi rolul de suporter al integrării Moldovei în UE. Cât de realiste sunt eforturile României de a se eleva la statutul de arbitru regional, în condiţiile în care rămâne o ţară încă foarte săracă şi afectată grav de corupţie?

T. Băsescu: Eu cred că aici nu discutăm de România arbitru regional. România nu doreşte să fie un arbitru regional, ci un participant la procese. Sigur, intervenţia Poloniei, dacă va fi acceptată, este binevenită. Oricine care poate contribui la soluţionarea conflictului îngheţat din Transnistria este, după părerea mea, binevenit. Totul este să nu ajungă Transnistria cu prea multe "moaşe", că s-ar putea să fie nevoie şi de justificarea solicitării de a fi implicat. Polonia are ieşire la Marea Baltică şi, prin prietenia cu noi, poate avea şi la Marea Neagră – e puţin mai departe de Marea Neagră, aşa… Însă, dacă preşedintele Kwasniewski doreşte o implicare, ne putem coordona. În ceea ce mă priveşte, eu văd implicarea României în Marea Neagră alături de aliaţi – Turcia, Bulgaria – şi nu ca un lider regional, pentru că nimeni nu mai poate fi lider regional în momentul de faţă, ci toţi trebuie să ne unim eforturile pentru realizarea unor deziderate majore în Marea Neagră.

Să revenim la corupţie, Domnule Preşedinte. Aţi afirmat în repetate rânduri că flagelul corupţiei reprezintă o ameninţare la adresa siguranţei naţionale a României. Poate corupţia să încetinească, sau chiar să blocheze obiectivul naţional numărul unu al României – aderarea la UE? Aţi acordat instituţiilor statului un termen de şase luni pentru a veni cu rezultate. Au apărut ele? Şi dacă nu, ce veţi face?

T. Băsescu: Eu afirm că nivelul la care se ajunsese la sfârşitul anului 2004 cu afectarea instituţiilor statului de către flagelul corupţiei este un nivel la care putem vorbi de afectarea siguranţei naţionale. Şi îmi menţin afirmaţia. Acum, de două luni, constat concentrarea întregului sistem pentru ne-schimbare, pentru protejarea modului în care a funcţionat. Sigur, sunt şefi de instituţii care, uşor-uşor, încep să se mişte. Le este foarte greu şi lor – chiar celor care vor să se mişte. Sistemul este un sistem care refuză o schimbare profundă, eu vă asigur însă că nu sunt tipul de preşedinte care să constate peste cinci ani că l-a înfrânt sistemul. Eu voi înfrânge acest sistem oricât de bine ar fi el consolidat şi oricâtă susţinere ar dobândi în mass-media pe care le controlează. Parte din mass-media este controlată de diverse grupuri de interese. Ele reprezintă, prin forţa lor mediatică, piloni de susţinere - şi de descurajare, de multe ori, a luptei împotriva corupţiei. Vă asigur că voi rezista acestor şocuri şi că voi schimba sistemul.

O altă mare piatră de moară legată de gâtul României este problema Securităţii. Schimbarea sistemului probabil nu se poate face fără rezolvarea acestei vechi probleme a dosarelor şi a deconspirării Securităţii. Domnia Voastră aţi afirmat recent că sunteţi pentru deconspirarea totală a Securităţii şi că veţi aborda acest subiect la prima şedinţă CSAT de pe 28 februarie. Cum vedeţi dumneavoastră această deconspirare totală a Securităţii?

T. Băsescu: Arhivele Securităţii puse la dispoziţia CNSAS. Nu avem alt drum. Altfel, ne vom suspecta continuu unii pe alţii, vom continua să credem că oameni de bună credinţă sunt în diverse funcţii şi ei de fapt nu sunt de bună credinţă. Va trebui să deschidem total arhivele Securităţii. Sigur, nu vorbim de arhiva operativă, cea constituită după 1990, aceasta este o arhivă a statului democratic şi nici un stat nu şi-o deconspiră. Dar arhiva Securităţii trebuie deschisă.

 Au existat, însă, voci care au spus că această participare duală a CNSAS-ului şi a SRI-ului în procesul de deschidere a arhivelor ar putea crea probleme din cauza că unele forţe din SRI nu ar fi tocmai dispuse să iasă cu toate dosarele.

T. Băsescu: Vor trebui să fie dispuşi, pentru că eu voi introduce subiectul în prima şedinţă CSAT din 28 februarie. Acolo va trebui să evaluăm, cu sprijinul specialiştilor, riscurile la adresa securităţii naţionale a unei deschideri totale şi nu cred că ele vor fi mai mari decât riscurile de a nu deschide total arhivele securităţii.

Aş vrea să vă întreb de axa Bucureşti-Londra-Washington. Sunteţi mulţumit de rezultatele vizitei la Londra, faţă de care presa din România a manifestat scepticism? Aţi putea să ne vorbiţi despre agenda vizitei la Washington?

T. Băsescu: În ceea ce priveşte întâlnirea cu premierul Tony Blair, vă pot spune că sunt foarte mulţumit de discuţie. De asemenea, perspectiva colaborării noastre, atât în UE şi NATO, cât şi în sistemele de alianţe în afara NATO este o perspectivă solidă, care este benefică şi pentru România, şi pentru Marea Britanie, şi pentru Statele Unite. Din punctul meu de vedere, întâlnirea cu Tony Blair a fost una extrem de solidă ca prezent şi ca perspectivă.

Veţi discuta la Washington şi problema Moldovei şi a diferendului nistrean? Aveţi propuneri concrete de făcut părţii americane?

T. Băsescu: Categoric. Categoric că am, însă mi s-ar părea nepoliticos ca, înainte să avem acordul Casei Albe, să facem public programul discuţiilor şi tematica ce va fi abordată. Poate într-un interviu viitor.

Domnule Preşedinte, vă mulţumesc.

Interviu realizat de Eugen Tomiuc

Radio Europa Liberă,

19 februarie 2005

1