Ce final va avea epidemia aceasta de revoluţii?

(...) Eugen Tomiuc:

Anul trecut în septembrie, declaraţi postului nostru de radio că sunteţi pentru relaţii la cel mai înalt nivel cu România. În ianuarie, la invitaţia domniei voastre, noul preşedinte al României, domnul Traian Băsescu, a efectuat prima vizită oficială externă la Chişinău. Se poate vorbi de un nou început în relaţiile dintre România şi Moldova?

Vladimir  Voronin:

Da, eu sper că da. Cu alegerea domnului Băsescu în funcţia de preşedinte, eu deja aproape că sunt convins că relaţiile noastre se vor schimba în bine, pentru că domnul Băsescu, chiar de la prima vizită în Moldova, a dovedit că e un om foarte pragmatic şi care ţine cont de realităţile existente între două ţări independente şi suverane, iar nu de momente istorice, lingvistice sau nu ştiu de care gen, care mai înainte alcătuiau baza relaţiilor româno-moldave.

Vă poate ajuta efectiv - şi cum - Bucureştiul în procesul de apropiere faţă de Uniunea Europeană şi faţă de organismele occidentale în general?

Vl. Voronin: Relaţiile dintre două ţări vecine, dacă sunt bine dezvoltate şi bine structurate, dau întotdeauna folos. Şi în cadrul relaţiilor bilaterale, şi în cadrul relaţiilor internaţionale şi, de comun acord, cu o poziţie comună, să ieşim în spaţiul european. Şi mai ales, ţinând cont că România a depăşit deja mai multe etape în procesul de aderare, iar noi abia suntem la prima etapă, e clar că practica şi experienţa României ne vor fi de mare folos.

Cum aţi privi o eventuală cooptare a României în procesul de negocieri privind Transnistria, alături de Ucraina, Rusia şi OSCE şi de eventualele organisme occidentale pe care le-aţi menţionat mai devreme, cum ar fi UE, sau chiar Statele Unite? Este posibilă o lărgire a cadrului negocierilor pentru a include şi România?

Vl. Voronin: Acum 10 zile, într-o declaraţie pentru mass-media, am spus că prezentul format pentagonal este lipsit de perspectivă şi am afirmat că el trebuie modificat categoric şi trebuie cooptate în componenţa viitorului grup de negociere - care să aducă tratativele la un nivel mult mai concret şi mai practic - Uniunea Europeană, Statele Unite şi, mi-am pus întrebarea, de ce nu şi vecina noastră România, care este deja în pragul aderării la UE, şi noi, în viitorul apropiat, vom avea statut de vecin al unei ţări membre a UE. De ce această ţară să nu fie şi ea introdusă în componenţa grupului de negociatori? (…)

Preşedintele Estoniei, Arnold Ruutel, a afirmat luna trecută că preşedintele Putin ar fi declarat în cadrul unei întâlniri bilaterale că ar susţine o eventuală anulare a pactului Ribbentrop-Molotov. Ulterior, un secretar de presă al Kremlinului (Dmitry Peskov) a spus că ar putea fi vorba doar de o evaluare istorică şi nu de una juridică, ţinând cont de realităţile curente. Moldova, ca şi ţările baltice, a avut de suportat consecinţele directe ale pactului. Cum aţi privi o eventuală dezavuare publică a pactului de către Kremlin?

Vl. Voronin: Şi dacă va fi, şi dacă nu va fi anulat pactul, pe noi, pe Moldova, acest fapt nu ne afectează, pentru că, în cazul nostru, n-a fost vorba de un fel de Anschluss al Basarabiei către Rusia, cum s-a procedat cu ţările baltice. Basarabia a fost ocupată din 1918 până în 1940, aceasta n-a fost o re-demarcare a hotarelor. Ea a fost atunci, în 1918, ocupată, ea era atunci în componenţa tinerei Uniuni Sovietice. De aceea, pe noi nu ne afectează acest moment ăal pactului Ribbentrop-Molotovî. Teritoriul nostru, pur şi simplu, în 1940, a fost eliberat, nu cum s-a procedat cu ţările baltice şi cu părţi din Polonia, ori alte teritorii, când s-au re-trasat graniţele conform pactului Ribbentrop-Molotov.

În 1940 spuneaţi că teritoriul ţării dumneavoastră a fost eliberat. A fost eliberat de sub ce fel de ocupaţie?

Vl. Voronin: A fost eliberat de sub ocupaţia României.

Moldova se pregăteşte de alegeri în mai puţin de o lună. Contribuie recentele mutaţii politice din jurul Moldovei la posibilitatea ca în Moldova să aibă loc schimbări politice în urma alegerilor? Mai concret, există o teamă în acest moment în partidul comunist faţă de un "scenariu portocaliu" similar celui din Ucraina, să spunem?

Vl. Voronin: Chestiunile acestea nu ne afectează. Afectează însă societatea şi, mai mult, încurajează opoziţia, care nu are alte şanse să câştige alegerile decât în mod abuziv, prin fel de fel de revoluţii portocalii, de trandafiri sau de floarea soarelui. Pe noi acest lucru nu ne afectează. Pe ei, da, îi încurajează pentru că se deschide o nouă situaţie, foarte serioasă şi foarte neplăcută dacă e să vorbim despre democraţie în adevăratul sens al cuvântului. Dacă se poate să vii la putere nu prin alegeri libere, democratice, unde fiecare cetăţean are posibilitatea să-şi exprime votul şi acest vot să fie luat în evidenţă, ci se poate obţine victoria prin alte mijloace, atunci cred că ne întoarcem în secolele 13, 14  sau 15. Această epidemie se poate răspândi şi mai departe, nu numai în Moldova, ci şi în alte ţări, şi acesta este un fenomen foarte periculos. Nu pentru că noi ne-am teme să pierdem puterea, noi n-am venit la guvernare de dragul guvernării, şi nu ne interesează pur şi simplu să stăm aici în fotoliu şi să nu facem nimic. Noi am rezolvat foarte multe probleme în patru ani şi avem cifre şi rezultate cu care nu ne este ruşine să ieşim în faţa alegătorilor. Dar dacă cineva pregăteşte chestiuni din acestea, care seamănă mai mult a lovitură de stat şi nu cu alegeri democratice şi, mai ales, dacă aceste planuri vor fi susţinute de aşa-numitele instituţii democratice din Europa şi din alte părţi, atunci eu mă întreb: ce înseamnă democraţia? Pentru cine se face acest lucru? Dacă e vorba de partidul comunist din Moldova aceasta e una; dar dacă aceasta este o problemă care afectează în general toate instituţiile democratice şi tot sensul democraţiei care de atâţia ani de zile s-a construit în Europa şi în toată lumea, atunci apare întrebarea: de ce? Şi de ce se finanţează şi se susţin asemenea proiecte? Acestea sunt nişte întrebări foarte serioase la care trebuia să răspundă nu numai Moldova. Moldova e o părticică foarte mică în Europa, şi influenţa noastră e cea care este, noi conştientizăm acest fapt. Dar ce final va avea epidemia aceasta de revoluţii? Iată unde apare problema serioasă. (…)

Unii analişti vorbesc despre o eventuală reorientare ideologică a partidului comunist din Moldova înspre social-democraţie. Este ea posibilă?

Vl. Voronin: Este posibilă, pentru că noi suntem oameni pragmatici. Nu mă pot uita pe geam afară acum când sunt 17 grade sub zero la Chişinău şi eu să spun că e soare şi primăvară şi înfloresc copacii. Ceea ce se întâmplă în societate, ceea ce ne dictează nou viaţa şi perspectiva dezvoltării omenirii şi societăţii în secolul 21, nu poate să nu fie analizată şi luată în considerare de un partid care tinde să fie un partid de masse, un partid popular, susţinut de popor. De aceea, e clar că ne schimbăm şi noi împreună cu societatea, cu progresul tehnologic, informaţional. Nu putem sta pe loc şi să ne păstrăm concepţiile de la sfârşitul secolului 19 şi începutul secolului 20. Noi susţinem multe din poziţiile şi programele Internaţionalei Socialiste, de exemplu, sau ale altor instituţii politice europene. Aceste lucruri ne interesează din punct de vedere conceptual şi din punct de vedere al implementării practice în ţara noastră. Şi am demonstrat asta cât am fost la guvernare: nici un fel de dogme, nici un fel de "isme", ca pe vremuri. Noi construim un stat social bazat pe democraţie, bazat pe drept, pe drepturile omului.

Intenţionaţi să candidaţi pentru un nou mandat de preşedinte, dacă partidul comunist câştigă alegerile? Iar dacă nu veţi mai fi preşedinte, fie datorită rezultatului alegerilor, fie datorită faptului că veţi decide să nu mai candidaţi pentru un nou mandat, ce veţi face în continuare?

Vl. Voronin: Încă nu am un răspuns la această întrebare. Există două aspecte: Dacă ar fi să decid eu personal ar fi una; dar la noi în partid totul se bazează pe disciplină şi pe o organizare foarte bună. Iar aici contează decizia partidului şi decizia celor care ne vor vota. Majoritatea pe care noi sperăm s-o obţinem în alegeri e clar că ne va obliga să continuăm ceea ce am început acum patru ani. Pentru mine ar fi mai bună varianta ca eu să cedez locul unui preşedinte mai tânăr ăaluzie la Andrei Stratan, ministrul de Externe moldovean, la Marian Lupu, ministrul Economiei? – n.n., Contrafortî, care să se bucure de protecţie şi sprijin pentru ca să se întărească, să aibă o perspectivă mai bună şi mai puternică pentru o eventuală perioadă de două mandate. Eu candidez însă şi la un loc în parlament, şi aş putea fi chiar şi un simplu deputat, sau cine ştie, un lider parlamentar. La fel, nu este exclus nici să candidez la un al doilea mandat prezidenţial. Deci, e încă prematur să ne exprimăm. Să vedem cum se termină alegerile, şi pe urmă ne vom consulta şi vom lua cea mai bună decizie pentru Moldova.

Interviu realizat de Eugen Tomiuc