Instruirea jurnaliştilor - soluţii alternative

Acesta nu este un studiu academic despre instruirea şi formarea profesională a jurnaliştilor în Republica Moldova. Sunt câteva constatări întemeiate pe experienţa Centrului Independent de Jurnalism (CIJ), instituţie care, de 10 ani, le oferă jurnaliştilor din Republica Moldova programe de instruire, acces la resurse informaţionale şi asistenţă juridică şi prin aceasta contribuie, vreau să cred, la dezvoltarea lor profesională şi la dezvoltarea presei libere în general.

Oferta Centrului Independent de Jurnalism

Centrul Independent de Jurnalism este singura organizaţie din Republica Moldova care face parte din "Reţeaua de Profesionalizare a Media din Europa de Sud-Est" (SEENPM), alături de alte 18 centre şi instituţii mass-media din 11 ţări. Această reţea, înfiinţată în februarie 2000, oferă cursuri de pregătire pentru jurnalişti şi pentru ceea ce ne-am obişnuit să numim traineri de media (un fel de profesori de jurnalism), are programe în care instituţii de presă din mai multe ţări fac schimb de informaţii şi produse şi, de asemenea, această organizaţie realizează cercetări şi studii despre presa din Europa de Sud-Est. Ultimele două lucrări importante sunt "Peisajul mass-media" şi "Proprietatea mass-media şi impactul ei asupra independenţei şi pluralismului mijloacelor de informare" (aceste lucrări pot fi găsite în biblioteca Centrului Independent de Jurnalism).

Centrul Independent de Jurnalism a realizat mai multe proiecte comune cu Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării de la Universitatea de Stat din Chişinău, însă, spre deosebire de facultate, care formează, cum bine se ştie, viitorii jurnalişti, Centrul se adresează în primul rând jurnaliştilor aflaţi deja în "câmpul muncii", cu o experienţă de nu mai puţin de 3 ani. Faptul că proiectele noastre sunt destinate unei categorii speciale de, să le spunem, consumatori, ne-a obligat să găsim în activitatea noastră forme şi metode specifice.

Forme şi metode

Programul de studii al Centrului Independent de Jurnalism este alcătuit din cursuri (teoretice şi practice) de scurtă durată, de cele mai multe ori de o săptămână. Cursurile sunt ţinute de instructori (jurnalişti sau experţi) din Occident, Europa Centrală şi de Est, precum şi din Republica Moldova. Din anul 2002, cei care au ţinut o serie de cursuri de jurnalism au fost mai ales instructori locali, specializaţi în management-ul radio, jurnalismul de investigaţie şi reţelele de computere în jurnalism, instructori care absolviseră programe speciale ale reţelei SEENPM. S-a pornit de la premisele că instructorii locali, care cunosc exact ce se întâmplă în presa din Republica Moldova, pot comunica mai bine cu jurnaliştii, pot oferi soluţii mai bune şi, ceea ce nu este lipsit de importanţă, sunt mai "puţin costisitori".

Ce vor jurnaliştii

Un sondaj de opinie este cea mai bună metodă pentru a afla de ce are nevoie în primul rând presa din ceea ce putem noi oferi. Centrul Independent de Jurnalism a făcut un astfel de sondaj în luna ianuarie şi majoritatea managerilor de presă, din cei 40 intervievaţi, au spus că au nevoie întâi de toate de jurnalişti bine pregătiţi şi de asistenţa juridică, şi că lipsa jurnaliştilor profesionişti este cea mai mare problemă. Aspectele financiare nu au constituit tema sondajului nostru, iar dacă poţi avea jurnalişti buni la bani puţini – este o altă discuţie. Una peste alta, am aflat că directorii din presa scrisă şi cea electronică doresc să cunoască mai multe despre managementul în presă şi despre legislaţia în domeniul presei. Ei au nevoie de jurnalişti de investigaţie, jurnalişti specializaţi în economie, în procese electorale, probleme de securitate, de integrare europeană şi, în definitiv, de jurnalişti care pur şi simplu să ştie să se folosească de computer. Jurnaliştii, la rândul lor, doresc, conform datelor sondajului nostru, să aibă o pregătire mai bună în aceste domenii şi pledează cu toţii în primul rând pentru programe de instruire în cadrul redacţiilor în care lucrează, pentru stagieri şi vizite de documentare în alte părţi şi pentru tot felul de cursuri practice.

Impactul programelor de instruire

Centrul nostru organizează anual în medie 10-12 cursuri pe diverse teme şi rezultă că în cei zece ani de existenţă a organizat în total vreo 120. Au existat mai multe programe reuşite, reţinute de comunitatea jurnalistică. Dar care a fost impactul în ansamblu este greu de stabilit. Un lucru este totuşi clar - impactul a fost mai mic decât ne-am fi aşteptat sau decât ne-am fi dorit. Motivele pot fi, ca de obicei, şi obiective, şi subiective. Nu au existat studii sociologice sistematice care să releve necesităţile reale şi concrete ale presei. De aceea, unele programe de instruire au vizat presa în general şi nu au abordat probleme specifice ale unor instituţii de presă concrete. Unele conferinţe şi seminare nu au avut continuitate pentru că mai mulţi donatori internaţionali preferă să finanţeze activităţi singulare, nu cu mai multe etape. Lipsa unei pieţe publicitare şi a economiei de piaţă în general nu le permit instituţiilor de presă să obţină profit şi să se dezvolte, iar această situaţie favorizează partizanatul politic. Un fenomen care îşi dezvăluie întreaga "splendoare" în campaniile electorale şi mai ales în presa controlată de putere. Nu este lucru nou nici faptul că jurnaliştii nu reuşesc să se solidarizeze pe probleme de interes comun.

Etica profesională

Uniunea Jurnaliştilor din Moldova a adoptat în mai 2002 un cod deontologic la care au subscris mai multe organizaţii media. Acest cod conţine recomandări pentru jurnalişti şi este o sursă de informare pentru cei care nu cunosc normele de etică profesională. Între altele, el recomandă să se facă o delimitare clară între informaţii şi opinii exprimate în presă. Cât de cunoscute şi respectate sunt normele acestui cod? Un alt sondaj realizat la comanda Centrului Independent de Jurnalism de Institutul Sociologic "ILIGACIU" arată că aproape 28 la sută din jurnalişti nu cunosc foarte multe despre deontologia profesională, iar peste 77 la sută cred că jurnaliştii se conduc "insuficient" de prevederile codului adoptat în 2002. 39 la sută din jurnaliştii intervievaţi au recunoscut că acceptă uneori sarcini incompatibile cu principiile profesionale. 82 la sută au spus că jurnaliştii din Republica Moldova practică "în mod considerabil partizanatul politic în detrimentul principiilor jurnalismului liber". De ce? Prima explicaţie este situaţia economică precară a mass-media şi a jurnaliştilor (55,5%) şi lipsa condiţiilor pentru dezvoltarea presei independente (38,4% ). Numărul celor care împărtăşesc aceste opinii a crescut cu 8-10 la sută în anul 2003 faţă de anul 2002.

Programele noastre de instruire îi ajută pe jurnalişti să se dezvolte profesional, dar ei constată după absolvirea cursurilor că, în anumite limite, nu îşi pot folosi cunoştinţele în practică. Sondajul citat mai sus constată că jurnaliştii au un acces limitat la informaţiile de interes public, informaţii ţinute ascunse de către autorităţi. 83,8% din ziarişti consideră că prevederile legii accesului la informaţie nu se aplică în practică, în timp ce 81,8% sunt de părerea că nu este respectat articolul 34 (2) din Constituţie, care prevede că "autorităţile publice, potrivit competenţelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă a cetăţenilor asupra treburilor publice şi a problemelor de interes personal".

Un al treilea studiu sociologic realizat la scară naţională de Institutul ILIGACIU la solicitarea Institutului de Politici Publice arată că populaţia are o încredere tot mai mare în mass-media. Presa este, după biserică, cea mai credibilă instituţie socială (cu 71% şi, respectiv, 57%). Te întrebi dacă este bine sau rău. La prima vedere, poziţiile presei se fortifică, deci, jurnaliştii pot căpăta o mai mare independenţă şi libertate de acţiune. Dar problema este că oamenii au încredere într-o presă care, de multe ori, este partizană, aservită politic şi care face propagandă în loc să informeze.