Lecturile infidele ale lui vasgar

Revista Semn, nr. 3-4/2003

Un număr de revistă cu multe texte interesante, foarte bine scrise, pe care le recomandăm cititorilor noştri. Începem cu articolul liminar al lui Nicolae Leahu, derutant-intitulat "Despre imposibilitatea de a scrie... un editorial". Aflat în căutarea unei formule de editorial, redactorul-şef al Semn-ului scrie în cele din urmă un excelent... editorial – subtil, ironic şi autoironic, pamfletar cu măsură şi, evident, situat sub bolta unor subiectivitaţi asumate. Cu una din aceste "subiectivitaţi" ale editorialistului sunt şi eu de acord: "Ghenadie Nicu (Deşertul consoanelor) şi Margareta Curtescu (Simple bluesuri) au semnat cele mai bune volume de versuri ale anului 2003" (în Basarabia – n.m.) Tot Nicolae Leahu scrie un studiu despre poezia Irinei Nechit, o poezie în creştere cantitativă şi calitativă.

La rubrica Jurnal de lectură, Maria Şleahtiţchi recenzează – cu exigenţă şi afecţiune, într-un stil economicos şi lămuritor - patru cărţi: romanul cu kaghebişti Spune-mi Gioni!, de Aureliu Busuioc (autorul s-a revelat în anii din urmă drept un fin cunoscător al fenomenului); studiul Tranziţia în literatură şi postmodernismul, de hispanistul şi comparatistul Sergiu Pavlicencu; studiul monografic Hyperion,1. Viaţa lui Eminescu de George Munteanu; volumul de versuri, Deşertul consoanelor, de Ghenadie Nicu, cea mai importantă carte de poezie în anul editorial 2003 în Basarabia.

Prozatorul şi criticul literar Anatol Moraru semnează un excelent comentariu prilejuit de lectura cărţii Caii albi ai împăratului negru, scrisă de Gheorghe Madan ca un elogiu-restaurator adus "haiducului-bolşevik-ocnaş-criminal" Grigore Ivanovici Kotovski. Iată sentinţa de final, ca o tăietură de bisturiu, a criticului: "...Nu credem că toţi aceşti ani Gh. Madan a fost bântuit de imbolduri artistice curate ca lacrima de poet sau că ambiţia, "harul" l-au mobilizat să scrie o carte de rezonanţă. Mai degrabă, fiind un comunist fidel castro rus şi având o conştiinţă poluată de nostalgii proletare şi proletcultiste, autorul s-a dovedit extrem de receptiv la eforturile guvernării de a "construi un stat moldovenesc, cu limbă moldovenească, istorie moldovenească şi eroi naţionali". Viziunea lumii văzută ca o uriaşă organizaţie de partid, mixată cu sindromul victimei, a generat nălucirea Cailor albi ai împăratului negru care, văzuţi prin lunetă critică, se dovedesc a fi "cai verzi ai unui taumaturg roşu" şi care compunere, alături de "dicţionarul" lui (K)Stati, ar fi o altă cărămidă în temelia putredă a unei fantome... geopolitice".

Interviul cu Eugeniu Coşeriu, realizat de echipa Semn-ului încă în mai 2001 şi publicat acum, este ca un adevărat omagiu adus regretatului Savant. Paginile dense ale acestui interviu-dialog completează imaginea unei personalităţi culturale de excepţie care a fost Eugeniu Coşeriu. Alte texte de real interes al acestui număr de revistă sunt cele consacrate cărţii lui Gheorghe Crăciun, Mecanica fluidului, carte apărută la Editura Cartier şi lansată – cu participarea autorului precum şi a criticului Ion Bogdan Lefter – la Chişinău şi la Bălţi în toamna anului trecut. Poemele lui Leo Butnaru, grupate sub titlul polemic şi programatic "Inutilitatea ochiului al treilea", întregesc fericit un număr de revistă remarcabil.

Sud-Est cultural

A apărut primul număr al revistei Sud-Est cultural (o formă schimbată, "sublimată", am spune, a bine-cunoscutei reviste "Sud-Est", pe care o citeam şi o apreciam de peste zece ani.) Sud-Est cultural nu abandonează strategia vechii reviste, ci îşi propune o "tematică mai diversă, mai aplicată şi… mai adusă la zi".  Valentina Tăzlăuanu, redactorul şef al revistei, scrie în editorialul său: "Sud-Est cultural îşi păstrează, prin urmare, profilul de publicaţie de cultură, caracterul interdisciplinar şi libertatea, eseistică, a scriiturii. Fără a fi o revistă academică, rămâne deschisă şi pentru texte teoretice, făcându-şi un principiu din abordarea şi popularizarea unor idei şi concepte, nu neapărat în vogă, dar caracteristice timpului nostru…".

 Din sumarul acestui număr proaspăt, mirosind a cerneluri tipografice, recomandăm:

- Blocul de texte de la Colocviul "Culturile naţionale şi globalizarea". Semnează: Mihai Cimpoi, Leo Butnaru, Dorina Bohanţov, Tamara Cărăuş, Vitalie Ciobanu, Dan C. Mihăilescu, Mircea V. Ciobanu, Sean Hardie şi Kerry Hardie (Irlanda).

- Masa rotundă (ţinută în cadrul aceluiaşi Colocviu) pe tema: "Revistele de cultură – nuclee ale vieţii intelectuale". Participă: Nicolae Leahu, Vitalie Ciobanu, Dan C. Mihăilescu, Ovidiu Pecican, Sean Hardie, Nicolae Negru, Nicolae Popa, Iulian Ciocan, Serafim Saka, Dumitru Crudu, Vasile Gârneţ.

- Portret şi autoportret Em. Galaicu-Păun. Arcadie Suceveanu scrie articolul "Emilian Galaicu-Păun şi ghilotina lui Robespierre", iar Em.G(a)-P(e) se "prezintă" printr-un fragment de poem intitulat: "Autoportret cu ochelari de ceai".