Gândire cu sens unic

Când până şi cei mai sceptici basarabeni erau gata-gata să cadă de acord cu actualii guvernanţi de la Chişinău care insistă mereu asupra ideii că războiul de la Nistru din primăvara anului ’92 a fost unul fratricid (adică voluntarii şi poliţiştii moldoveni erau fraţi de-a binelea cu cei care ne-au ocupat/ deportat/ înfometat, cu cei care ne-au închis bisericile şi ne-au forţat să ne uităm neamul şi graiul, cu cei care cincizeci de ani ne-au obligat (şi ne mai obligă şi astăzi) să vorbim doar în limba lor ş.a.m.d.) şi că adevăraţii vinovaţi (adică guvernanţii de atunci ai RM, cu toţii "naţionalişti" şi "extremişti") trebuie traşi la răspundere – după toate astea, apare la Chişinău, ca din senin, Păpuşarul (citeşte Ghenadi Selezniov) şi ne dezvăluie lucruri intuite, ştiute şi spuse de atâtea ori de răuvoitorii statalităţii basarabene, dar respinse categoric de fantoşele de la capătul frânghiilor csi-ste ale partidului de guvernământ, şi anume faptul că flagelul militar a fost un "NU" al conducerii de la Tiraspol în intenţia sa de a zădărnici eforturile politicienilor moldoveni de a instaura legături din ce în ce mai strânse cu România, iar Moscova a susţinut "NU"-ul smirnovist (cum doar Rusia ştie s-o facă!), punând la dispoziţie separatiştilor şi cazacilor veniţi de aiurea (şi ei fraţi drepţi cu basarabenii) arme şi muniţii din arsenalul armatei a XIV-a. Să sperăm că şi după declaraţiile făcute de preşedintele Dumei de Stat a Federaţiei Ruse în 22 octombrie a.c. în faţa jurnaliştilor, la Chişinău, comuniştii vor fi la fel de ambiţioşi şi intransigenţi în a-i depista şi a-i pedepsi pe cei care se fac vinovaţi de războiul din ‘92.

Între timp, la Chişinău au început pregătirile pentru alegerile locale care vor avea loc în luna mai 2003. Legea electorală a fost scoasă de la naftalină, a fost bine periată, s-au făcut şi ajustările necesare ca nu cumva fantoşele să piardă bătălia. Nici partidele de dreapta nu stau cu mâinile în sân, cum eronat s-ar crede. Din nou se vorbeşte că ar fi bine, chiar bine de tot, să se unească într-o coaliţie. Iar această grijă a lor de a se înnemuri (vor trece anii cum trecură...) îmi aminteşte de georgianul cherchelit care încerca să dea o definiţie pentru balet: "Când ea vrea, el nu vrea; când el vrea, ea nu vrea; când ambii vor - cade cortina şi se face linişte." Adică, păzea, trece scrutinul.

Dacă partidele de dreapta se consumă în a găsi soluţii doar pentru o singură problemă, partidul de guvernământ are o mulţime. Aşa e când eşti la putere. Una dintre ele ar fi cea a capitaliştilor de la Union Fenosa, care le dă mari dureri de cap. Prea şi-au luat ăştia nasul la purtare. Ei şi ce dacă au investit sume importante în reţelele electrice moldoveneşti? Că au adus contribuţii considerabile la bugetul de stat? Ei şi ce dacă nu mai avem pene de curent? De unde să ştie ei, cei de la Union Fenosa, când basarabenii erau cu adevărat fericiţi!? Poate atunci când aveau curent electric doar două ore pe zi! În felul acesta erau mult mai protejaţi. Cum bine se ştie, statul în faţa televizorului, cetitul ziarelor, pe lângă faptul că tulbură adânc mentalitatea, existenţa de zi cu zi a individului, mai au şi darul de a-i strica vederea. Toate acestea trebuie să aibă un sfârşit. Şi sfârşitul va porni de la Union Fenosa. Precedente deja avem: AIR Moldova International, I.M. Farmaco S.A. ş.a. - firme cu capital românesc şi occidental pe care comuniştii le-au izgonit din Moldova. Conştiinţa constructorilor viitorului luminos trebuie foarte bine supravegheată, altminteri... o ia razna. Dar, la urma urmei, prea mult bine, prea mult confort strică. De ce n-ar fi şi curentul electric un lux? Decât să protesteze în Piaţa Marii Adunări Naţionale, moldoveanul mai bine să caute lumânări prin prăvălii, să-şi lustruiască opaiţele. O pârghie în plus întru manipularea maselor nu strică niciodată. Laşitatea şi incompetenţa guvernanţilor (aşa credem noi, dar poate e vorba de o strategie de partid?) va face ca pentru mult timp încolo riscul de ţară pentru RM să fie la cotele cele mai înalte. Acest lucru va spulbera orice chef al oamenilor de afaceri străini de a investi în Basarabia. Locul lor îl vor lua politrucii ruşi care vor cumpăra la preţuri derizorii (cazul Moldtelecom) tot ce se mai poate. Ei ne vor gestiona patrimoniul naţional, ei ne vor drămui independenţa. "Bălăceala" RM în apele tulburi ale CSI-ului o va ţine într-o tranziţie continuă, care încet-încet o va arunca într-un proces de disoluţie. Şi nu ne vom mira deloc dacă Rusia, într-o bună zi (oare acest lucru se poate întâmpla într-o zi bună!?), de fapt într-o zi sinistră va "ambala" Basarabia, o va încărca în vagoane şi o va duce în siberii de gheaţă.

Nici televiziunea publică nu stă degeaba, că de aia e publică. În ajunul summit-ului de la Praga a încercat să facă un sondaj despre NATO şi despre faptul cum privesc basarabenii extinderea lui. Aveai impresia că "cetăţenii" care au fost chestionaţi, deşi sunt contemporani cu noi, trăiesc în alt timp istoric, în perioada războiului rece. Că de zeci de ani n-au mai citit un ziar, şi în general, nu ştiu pe ce lume trăiesc. Părerile lor sunau dezastruos de tot: "Noi nu vrem să fim robi la americani", "Nu vrem război, noi suntem o ţară neutră" (neutră, dar ocupată de armata a XIV‑a, rusă – nota mea), "NATO este un pericol pentru noi" şi alte inepţii care te fac să constaţi cu tristeţe, o dată în plus, că societatea noastră se însănătoşeşte foarte greu. Exodul basarabenilor continuă. Spre ce? Până când?