Ex Ponto

Toate manifestările organizate de Fundaţia Cultu­-rală Română sînt dovada unei reuşite îmbinări  a utilului cu plăcutul. La aceste întruniri, intelec­tualul basarabean îşi găseşte confortul spiritual, de care e privat acasă, şi învaţă să fie tratat omeneşte, ca o veritabilă personalitate creatoare ale cărei capacităţi sînt valorificate şi chiar remunerate.

Fundaţia Culturală Română a ştiut să ne ofere bucuria învăţării, dar şi a odihnei, şi în vara aceasta, în perioada 4-15 august, organizînd, la Universitatea "Ovidius" din Constanţa, Cursul de Perfecţionare pentru cadre didactice care predau în limba română în ţările din jurul României, ediţia a XI-a.

Promotoare a românismului, echipa condusă de academicianul Augustin Buzura şi-a propus să contribuie, prin acest program, la amplificarea legăturilor culturale şi ştiinţifice cu românii din afara graniţelor. Din motive financiare, au fost invitaţi  profesori de liceu şi gimnaziu doar din Basarabia, în defavoarea colegilor din Ucraina, Ungaria, Bulgaria, Albania, Macedonia şi Iugoslavia. În momentul în care Fundaţia Culturală Română se arăta preocupată de pregătirea cadrelor didactice din şcolile cu predare în limba română însă, ţara noastră îşi defula (a cîta oară?) complexul fiului rătăcitor, cel mai iubit, dar şi cel mai nerecunoscător, Ministerul Învăţămîntului refuzînd bursele oferite de Guvernul României tinerilor din Repu­blica Moldova. Acest complex nu este caracteristic şi celor cincizeci de profesori, care au venit din toate judeţele Basarabiei, pentru a asculta academicieni, profesori universitari, oameni de cultură abordînd probleme ale spiritualităţii româneşti, dar şi pentru a vorbi româneşte despre propria experienţă.

Programul bogat al celor zece zile ne-a oferit posibilitatea să medităm încă o dată asupra unor adevăruri, dar şi să ne testăm cunoştinţele şi abilităţile pedagogice. Structurat deductiv, programul ne-a permis să punem în discuţie teme de actualitate privind unitatea poporului român, evoluţia literaturii române, evoluţia şcolii româneşti.

Menţionăm cursurile "Unitatea culturii române – o realitate transfrontalieră", susţinut de conferenţiarul universitar Adrian Dinu Rachieru şi punînd în discuţie problema sorţii culturale a comunităţilor din jurul României, şi "Formarea poporului român în spaţiul carpato-danubiano-pontic", la care profesorul universitar Mihai Irimia a adus dovezi arheologice elocvente întru susţinerea tezei despre unitatea poporului român.

De o ţinută universitară impecabilă, cursurile "Romantismul românesc şi formarea miturilor identitare – Ion Heliade Rădulescu", "Fantasticul la I. L. Caragiale", "Figuri emblematice ale literaturii române din secolul XX: G. Călinescu", "Tudor Arghezi sau magia "cuvintelor potrivite", susţinute de profesorii universitari Mircea Anghelescu, Roxana Butnaru, Mircea Martin şi George Gană, au oferit interpretări inedite ale operei marilor scriitori  români (cum ar fi, abisalul la I. L. Caragiale sau parafraza parodică în lirica lui G. Călinescu).

Cunoştinţele revizuite sau dobîndite la aceste cursuri sînt absolut utile în procesul de instruire, de cultivare a conştiinţei naţionale şi de promovare a valorilor culturale româneşti.

Un interes deosebit l-au prezentat cursurile ce vizau nemijlocit evoluţia şcolii şi experienţa didactică a profesorilor – "Şcoala românească de azi. Noi orientări curriculare", "Manualele alternative – resurse pedagogice", "Formarea cadrului didactic – componentă esenţială a reformei în învăţămînt". Referenţii Matei Cerchez, colaborator al Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei din Bucureşti, şi Marin Manolescu, lector universitar, au iniţiat discuţii productive axate pe problemele criteriilor de alegere a unui manual şi ale principiilor evaluării. S-au expus păreri contradictorii referitor la calitatea manualelor din Republica Moldova, s-au sugerat doleanţe în ceea ce priveşte aprovizionarea şcolilor cu carte românească, s-au înaintat propuneri în vederea colaborării efective între profesorii de limbă şi literatură română de pe ambele maluri ale Prutului.

Regretăm lipsa unui reprezentant al Ministerului Învăţămîntului sau, cel puţin, al mass-media din Republica Moldova, care ar fi fost mesagerul celor ce se numeau odinioară Dascăli şi cărora nu le rămâne astăzi decît să cerşească, neauziţi de nimeni acasă, în numele prosperităţii, fantomatice, se pare, a acestui stat. Şi sîntem recunoscători Ministrului Educaţiei Naţionale din România, doamnei Ecaterina Andronescu, pentru că ne-a onorat cu prezenţa Domniei sale în şedinţa din 8 august, elucidîndu-ne problema burselor pentru Republica Moldova şi ascultîndu-ne doleanţele.

E de remarcat ultima zi din program, dedicată dezbaterilor. Profesorul universitar Gheorghe Chivu a moderat discuţia cu tema "Istoria limbii române şi statutul limbii oficiale din Republica Moldova", susţinînd, cu argumente serioase, integritatea limbii române. Profesorii din Republica Moldova, Ion Iachim, Angela Miron, Ana Grabazei, Tatiana Cociu, Viorica Bajureanu, Valentina Şerpu, referenţi în dezbaterea "Evaluarea succesului şcolar la limba şi literatura română în contextul reformei curriculare din Republica Moldova", au enunţat principiile elaborării testelor pentru examenul de bacalaureat, au motivat itemii propuşi, acumulînd sugestii în vederea perfecţionării formelor de evaluare şi a sporirii eficacităţii lor.

Programul a inclus şi o serie de manifestări adiacente, cu caracter informativ. Serile de film au constituit o adevărată revelaţie pentru împătimiţii artei cinematografice româneşti, oferindu-ne şi ocazia unică de a viziona ecranizări de o valoare incontestabilă ale capodoperelor literaturii române – "O noapte furtunoasă", "O scrisoare pierdută", "Răscoala", "Felix şi Otilia", "Undeva în Est" (după romanul "Feţele tăcerii" de Augustin Buzura); adevărate testimonii ale integrităţii noastre spirituale, filmele documentare "Icoane româneşti" şi "Cultură şi civilizaţie românească" ne-au purtat într-un periplu imaginar prin "faliile" istorice ale religiei şi culturii române; vizitarea Muzeului de Istorie şi Arheologie din Constanţa a fost menită să completeze cunoştinţele participanţilor privind istoria, geografia şi civilizaţia României, iar datorită donaţiilor de carte (manuale şcolare şi publicaţii de specialitate), bibliotecile cursanţilor se vor îmbogăţi substanţial.

Cazaţi pe litoral, în hotelul "Midia", participanţii la ediţia a XI-a a acestui Curs au ştiut să profite de toate bucuriile pe care le oferă marea, constatînd că, dacă pentru poetul Amoruri-lor Pontul însemna înstrăinare, pentru noi, românii din Basarabia, el rămîne un tărîm al regăsirii, al reintegrării, al împlinirii.